| = Homo | Doru Dorian David [06.Oct.08 20:10] |
| Un poem care curge marinimos, stau o vreme in ultimile strofe care m-au strans mai tare in ele: "un bărbat liber face ce vrea nu ce trebuie” mă uit în umbra mea îmi dau seama că nu știu cum o s-arăt când voi fi liber" | |
| = un bărbat liber face ce vrea | Corina Gina Papouis [06.Oct.08 20:18] |
| fine delivery!:)) pe soseaua aia libera sa taca, sa respinga...o reflectie-monolog care sustine textul fara efort. substraturi lasate sa circule liber prin capul cititorului. Placut mult! Regards, Corina | |
| = re: Doru Dorian David, Corina Gina Papouis | Cornel Ștefan Ghica [06.Oct.08 21:07] |
| corina (sau gina), da, șoseaua liberă, singura care știe de unde vine și încotro se duce, când vrea, cum dorește; liberă să tacă, liberă să respingă. substraturile sunt pentru o mai bună aderență. bătrâne hun, este un poem scris într-o vreme gri, într-un spațiu dărăpănat și (aproape) pustiu. bătrâne hun, tot mai puțini rămânem, tot mai departe, tot mai neștiuți. poezia este la apus, bătrâne. vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm. cu respect, Cornel Ghica | |
| = sa ne intalnim sanatosi pe la orele doisprezece | Stanica Ilie Viorel [07.Oct.08 19:40] |
| da-le in colo de regrete...daca e vorba de orele sase ale diminetii e ok...ai tot timpul din lume si in fata ta soarele...si drumul e liber | |
| = re: Stanica Ilie Viorel | Cornel Ștefan Ghica [08.Oct.08 21:13] |
| la doisprezece... doisprezece și ceva. fix. sănătoși și cu tot soarele în (sau pe) față, să ne întâlnim cu ce-a mai rămas în urmă. totuși... e "pentru prima dată". mulțam de trecere, citire și comm. cu stimă, Cornel Ghica | |