= ... | adriana barceanu [02.Oct.08 13:09] |
mi'a placut sfarsitul, cele trei vresuri le'as zice eu raspund oarecum celor scrise mai sus. speranta, asteptarea iar la sfarsit resemnarea. | |
= mulțumesc Adriana! | Marius Surleac [02.Oct.08 13:24] |
Adriana, mulțumesc mult pentru semnul de lectură. Într-adevăr ai surprins bine ceea ce am vrut să transmit și mă bucură. Cu prietenie, Marius | |
= MarSur | Silvia Goteanschii [02.Oct.08 13:45] |
apreciez cititul până la marginea soarelui, praful de pe băncile vechi și alergarea goală prin fața ochilor plus sfârșitul: azi te-am găsit dar era prea târziu te port în ochii fără culoare calmă, difuză - care aduce împăcarea și acceptarea stării de a râmăne gol pe dinăuntru fără ca inima ei să-ți încălzească trupul sleit de puteri amical, Silvia | |
= mulțumesc Silvia! | Marius Surleac [02.Oct.08 13:51] |
Silvia, bucuros de trecere și de cuvintele frumoase cu referire la pasajele din text. Apreciez semnul tău de lectură. Mulțumesc! cu prietenie, Marius | |
= * | Andrei Trocea [02.Oct.08 15:07] |
citindu-mi in gand textul, mi-a placut in primul rand ritmul, usor sacadat, care ajunge la un fel de paroxism in: "în care singurătatea zace în lanțuri precum o fiară turbată ce-și cunoaște sfârșitul" apoi apele se linistesc, curg lent, deci sunt adanci (cum zice proverbul).:-) cu prietenie, andrei t | |
= mulțumesc Andrei! | Marius Surleac [02.Oct.08 15:17] |
Andrei, mă bucură mult că îți faci timp să treci și pe textele mele și apreciez acest lucru. Mă bucură de asemenea și semnul tău de lectură și pasajele care ți-au plăcut. Îmi place ideea cu apele adânci - cele mai puțin adânci curg mai turbulent. Mulțumesc! cu prietenie, Marius | |
= începutul poemului | cezara răducu [02.Oct.08 21:30] |
e ca o carte încă nescrisă. și finalul spune atâtea. cu prietenie, | |
= mulțumesc Cezara! | Marius Surleac [02.Oct.08 21:54] |
Cezara, mulțumesc mult pentru semnul de lectură, apreciez cuvintele tale. cu prietenie, Marius | |