| = 2008 fix | Iolanda Bob [03.Sep.08 10:52] |
| domniță k făceam bine dacă nu aș fi citit prima dată somația cu nevoile tale urgente:) mai bine veneam miercuri direct așa, după ce am citit exegeza dlui potra, acu gata, știu totul despre tine, poți să te lați de poezie:)) acuma serios: m-am senzibilizat și m-am îndîrjit, m-am setat pe răzbel interior și încerc să uit toate detaliile despre tine... înafară de îndârjirea exemplară cu care îți aperi ideile!! jos pălăria!! deși nu par să am altceva în comun cu tine înafară că și io aaaaaaaaaa și aaa de ceva vreme, îți las un semn, nu e nevoie să îmi mulțumești, e doar un salut dintr-o zonă ostracizată. ieri pe vremea asta l-am găsit: "Poezia este păstrătoarea spontaneității, vrem să își păstreze caracterul discursului care acum tresare, care surprinde succint, brusc, iremediabil, sublim. Nu vrem să-i conferim poeziei un caracter comercial, în măsura în care acesta este sinonim cu mediocrul. Vrem poezia în biblioteca tuturor, nu numai a iubitorilor de poezie. S-a suferit prea mult de o manieră exclusivă care nu îngăduia o rezonanță de amploare. S-a scris poezia infinitului, a morții, a iubirii. Vrem un curent al tuturor sentimentelor, al tuturor temelor și motivelor. Avem toate ingredientele unei asemenea dorințe. Avem stimulentul afirmațiilor de genul "tot ce era de spus s-a spus", "nu mai e nimic de adăugat"... (...dacă îți spune ceva acest fragment, dacă simți nevoia să citești încă vreo 20 de fraze dinaintea acestora și un final haios (scris de Michel Martin, cel care știe de ce "altfel" e confundat cu "nepoetic"), aș fi bucuroasă să îți trimit nr din august al revistei literare STEAUA (editată de Uniunea Scriitorilor din România și Redacția Publicațiilor pentru Străinătate). dacă nu, rescrie-ți secundele, reglează-ți bine microscopul, poartă-ți poezia ca pe un costum de baie, așa cum știi tu, peste rochie:)) mie îmi convine oricare variantă;) aaa, și cer permisiunea, ca, într-un viitor mai înalt, după ce îmi reglez ochiul critic la dioptriile virtuale ale agoniei.ro...care nu încetează să mă uimească pe zi ce trece...să îți judece și dumneamea autenticitatea :D fustițele cu sclipici, democrația și bercenii, te salută :)) | |
| = salut fustitele cu sclipici si bercenii | Adriana Lisandru [03.Sep.08 11:11] |
| si uite asa, zi de toamna pana-n seara, in citate ne putem taia si in lecturi ne putem ingropa. si-am incalecat pe-o sa... | |
| = comentarii | alexandra bogdan [03.Sep.08 13:38] |
| Katy, e interesant și am apreciat dintotdeauna banalul transformat în artă. Însă pentru asta trebuie să descoperim acel CEVA din banal care îi poate da valoare. Îmi place detașarea ta față de monotonia unei zile oarecare - care are doar simplul atribut de a se numi MIERCURI - însă e nevoie de un pic mai mult, de un detali care să "spargă" , pe care tu să îl zici așa, din vârful buzelor, la fel de detașat, dar care să răstoarne tot aerul ăsta placid. altfel, rămâne, uite, doar un fel de carnet de notițe, un fel de jurnal. | |
| = adriana | Ecaterina Bargan [03.Sep.08 16:40] |
| te rog sa te exprimi asupra textului, nu povesti. nu am priceput nimic din comentariul tau. | |
| = iolanda, alexandra | Ecaterina Bargan [03.Sep.08 16:51] |
| iolanda, da, sa ma contactezi pe adresa indicata in biografie. iti voi spune detalii. alexandra, asta era. veyi acum, in varianta aceasta daca e mai bine. ec | |
| = Alt fel de miercuri | Daniela Hendea [03.Sep.08 20:20] |
| Fii atent, am scăpat ocazia să zic vreo două de versurile tale, că le-ai schimbat! Și mi-am luat tupeul din faptul că până și eu, care mai miros a atelier, mi-am dat seama hai măi elisabeta chiar așa. Dar acum, uitandu-mă la varianta finală, parcă îmi vine să cred că a fost doar un vis aiurea. Te rog nu mă face să cred că ești muritoare de rând. Hai mă Alis ce naiba, vorbește cu katy, că uite iși taie venele și toată poezia îi curge pe jos. | |
| = da ma alis ce naiba cum poti s-o chinui atita pe katy a noastra rasfatata | Ecaterina Bargan [03.Sep.08 20:25] |
| merci daniela. sa inteleg ca ti-a placut mai mult varianta aceasta. amicul meu se infoia in pene ca l-am scos din peisiaj. dar, na, asta e. daca e sa facem poezie si nu jurnal. multam. | |