| = să renunți | cezara răducu [02.Sep.08 16:29] |
| e ca și cum ai pune toamna în locul cerului.dar e primul pas spre liniște. oniricul transpus în senzații. mi-a plăcut. cu prietenie, | |
| = nu renunta | dorin cozan [02.Sep.08 16:34] |
| marea dragoste exista. si daca m ai intreba asa cum prometeu intreaba de ce ficatul? as lasa vulturul sa raspunda: de-aia! | |
| = De-altceva | George Pașa [02.Sep.08 16:46] |
| Cum de-aia? Poate de-altceva, ne-ar spune maestrul Nichita. deși tot noi, de-ai dracu', i-am răspunde că altcevaul meu, al tău, al autorului de aici sau al cu totul altuia nu-i același lucru. Rămâne oricum întrebarea: "De ce ficatul?" În textul acesta mi se par contrastante primele două versuri cu ultimul. Și nu pentru faptul că despre "fantoma înfrigurată" s-a mai scris, întrucât e o altă semnificație. Nu spun că e un neajuns, ci un paradox, ca aproape tot ce ține de om, aș spune. | |
| = iedul toamnei | Călin Sămărghițan [02.Sep.08 16:47] |
| Când apare Silviu în orizont mă trasform în lup și mă reped, mai ales aici unde poți să-i savurezi iedul toamnei. Fantomă devii de partea cealaltă a așteptării, la capătul drumurilor lungi "de marfă". Nu te poți mulțumi cu savoarea titlurilor lui și de ți-se întâmplă să-l vezi, calcă-i grădina din gând. E i-aș spune, sperând că nu se va uita prea chioruș la mine, că dacă "visul toamnei e un ied", să-și lase visul să rămână așa, căci de va crește mare, va fi oaie. | |
| = mai george:P | dorin cozan [02.Sep.08 16:58] |
| ma refeream la Perpetuum mobile de Sorescu. da oricum, dragostea nu moare | |
| = . | George Pașa [02.Sep.08 17:11] |
| Dorine, păi eu de unde citai versul acela: "De ce ficatul?" Referirea la Stănescu era mai mult un joc, plecând de la ce ai spus. Nicio intenție de polemică. Dar mai știu și eu câte ceva. | |
| = .. | dorin cozan [02.Sep.08 17:16] |
| da logic ca stii. imi saltai io burtica. scuze:p | |
| = mă risc și răspund: | silviu viorel păcală [02.Sep.08 18:33] |
| Cezara****-îmi place când sunt comentat tot cu poezie, chiar dacă stilul ăsta nu e prea agreat. Fac o reverență! Dorin****-cu siguranță vulturul are răspunsul lui, poate fi nevermore; George****cum bine știm paradoxurile provoacă avataruri; Călin****capră va fi iedul meu când va fi mare, capră reped și deasemenea și ea la rândul ei e înfrigurată de paradoxuri; Cu stimă fraților! | |
| = leandrul picură, marfarul trece, fantoma înfrigurează | Dana Banu [02.Sep.08 18:51] |
| n-am imaginație, viorelule, dacă n-am, n-am...asta-i! cum naiba picură leandrul? n-are altceva de făcut decât să picure? hmm nu-mi place versul acela prim scapi însă de săgețile mele din cauza vagoanelor de marfă(știi cât de mult îmi plac mie trenurile) versul care le cuprinde e fascinant...mult de tot mi-a plăcut...dă-mi-l mie! dă-mi-l mie!:) finalul fantomatic și înfrigurat e pentru luna noiembrie te-ai cam grăbit cu el, zic eu trag liniuță și mai spun doar atât ai tu și texte mai bune dar nici acesta nu e șchiop(de tot:))din cauza versului 2 care e de o luminozitate uluitoare salve | |
| = iedul caprei | Călin Sămărghițan [02.Sep.08 19:00] |
| Silviu, da, iedul e mânzul caprei nu al oii, la ce mi-o fi stat gândul și câte capre o fi având al meu? Doar tot scrii despre ele! Dar am o scuză: tocmai scriam despre toamna asta contaminatoare și cum spui, plină de paradoxuri. Vorba ta, hai să trăim! | |
| = * | Andrei Trocea [02.Sep.08 19:05] |
| fain expus spatiul: "mă întinde cerul până la tine în vagoane de marfă" vezi vagoanele de marfa, greoaie, insirate la nesfarsit. cu prietenie, andrei t | |
| = e... | ioana matei [03.Sep.08 03:51] |
| multa tandrete aici, in poemul tau...si parca tandretea poarta masca...mi-a placut...oare iedul visului e o toamna? hmm...intrebam si eu asa, in joaca... | |
| = o metaforă îngrozitoare: "leandrul amiezii" | alexandra bogdan [03.Sep.08 02:57] |
| Mă face să cred că autorul a vrut să spună ceva, dar a păstrat restul poemului pentru sine. Spun asta pentru că abia primul vers îmi deschide o ușă. Până la el, pornind de la metafora ce am citat-o în titlul comentariului și până la acel picat din cer, fără nicio legătură cu textul, "nu te mai aștept", cele patru versuri încearcă să creeze impresia că ar fi ceva în spatele lor, dar, din păcate, nu se vede nimic. Însuși titlul e forțat și sărac, foarte sărac. Cuvinte sărace cam. | |
| = am greșit | alexandra bogdan [03.Sep.08 04:09] |
| Ultimul vers este cel care îmi deschide o ușă, nu primul, cum am scris mai sus. Adică acesta: "sunt o fantomă înfrigurată". Îmi cer scuze. | |
| = Răspunsuri relative și insuficiente: | silviu viorel păcală [03.Sep.08 15:54] |
| Dana***referitor la leandru cred că am făcut conexiune între forma alungită a frunzei și punctul de topire de la amiază, vorba olteanului, așa-mi veni, restul cum zisei; Călin****încă o dată te salut, cu onorul spre dreapta; Andrei****mulțam frate, simțim la fel deci existăm; Ioana****cred că asta am vrut să transmit, dar meandrele concretului uite unde m-au dus; Alexandra****așa este cum spui, și nu numai titlul e sărac, chiar și viziunea e, chiar și ...materia instabilă și trecătoare; Cu stimă! | |