| = * | Andrei Trocea [30.Aug.08 02:41] |
| dincolo de poem ca intreg am gasit micropoeme pe care, ca cititor, ti le insusesti si ti le apropii. in mod deosebit mi-au placut: "coastele tale zâmbesc pe dinăuntru durerea ți-o lustruiești ca pe-o grădină, ultimul anotimp ți-l trimiți în vacanță în Indii" cu prietenie, andrei t | |
| = Back to Black | Călin Sămărghițan [30.Aug.08 02:55] |
| Andrei, m-ai comentat atât de repede, că m-am speriat. Prinde bine și câte o sperietură din asta. Mulțumesc pentru semn și atenție. În Indii, da. Odată, acolo, era capătul lumii. | |
| = până când... | Ioan-Mircea Popovici [30.Aug.08 07:40] |
| când faci un nod pe clipă, privirea ți-e spectrală și-n franjuri de lumină cuvintele-nfloresc, iar în copacul vieții o coșniță ți-e plină cu roiul ce trecuse deșertul arăbesc. aici opresc săgeata să las un loc să creasă din despicarea-n miezul seminței dintr-un cod... în loc de ultimul anotimp ți-l trimiți în vacanță în Indii aș zice al cincilea anotimp te prinde-n vacanță în Indii ceea ce înseamnă că plecarea nu-i ultimul pas, nu-i soluție finală... ci este deschiderea unei epopei | |
| = ce capat de lume! | dorin cozan [30.Aug.08 11:27] |
| ce simplă această soluție finală să pleci! | |
| = O coșniță plină | Călin Sămărghițan [30.Aug.08 11:39] |
| Ioan-Mircea și diminețile lui grăbite... încerci să oprești săgeți deja pornite. Unii spun că săgeata nici măcar nu are cum să plece din arc. Al cincilea anotimp sper să mă prindă pe-acolo, căci da, orice plecare nu e decât deschiderea unei noi epopei. Asta pentru că tot ceea ce a început nu mai are cum să se sfârșească niciodată. E sugestivă varianta propusă și se pretează la o poezie mai deschisă. Eu încercam o binefăcătoare dezlipire de sine. Salutări mării eterne, dar mai ales valului trecător. | |
| = Da, soluția. | Călin Sămărghițan [30.Aug.08 11:41] |
| Da, Dorin, e simplă și face bine întotdeauna. Mă bucur să te regăsesc pe aici. | |
| = vacanță la capătul lumii... | Teodor Dume [30.Aug.08 11:42] |
| un poem plin, rostuit atent plăcut cu întregul dar reproduc pentru o repetiție în gând "Când ochii ți se destramă în franjuri iar aerul ți-l vinde la metru cub, coastele tale zâmbesc pe dinăuntru (...) ce simplă această soluție finală să pleci!" cu bucuria lecturii împlinite, stimă și considerație, teodor dume, | |
| = Spre Indii | Călin Sămărghițan [30.Aug.08 12:07] |
| Bucuros, Teodor, întindem pânzele pentru această tentantă și binemeritată vacanță. Vânt să fie. | |