| = am fi fost unu | Mădălina Maroga [26.Apr.06 23:22] |
| Daniel, eu îți răspund. pot să-ți răspund cu un poem ? sau să-ți vorbesc despre o altă dragoste? p.s - mi se pare că sunt prea multe verbe. doar mi se pare. Madim | |
| = :) | adriana marilena simionescu [27.Apr.06 13:41] |
| Sunt multe lucruri care scapă rațiunii, iar acela care, pentru a înțelege viața se folosește numai de rațiune și nu de credință și iubire, seamănă cu un om care vrea să apuce flacăra cu cleștele dar nu rămâne în mână decât cu un tăciune fumegând. De-asta mi-e bine mie aici în poemul tău în care reușești să scoți din cuvinte doar floarea... o să-ți spun ceva dragul meu chiar acum papuci înmugurți și-a pus lumina pe drum castanii și-au aprins candela printre ramuri și soarele curge miere-n perdele la geamuri pasărea-somn face cros pe-o străduță lila clopotul cerne vise cu cântec de mucava îngerii înfloresc umbre în solzul de pește doar floarea de colț la munte doinește cu fluier de soc în osul de lut al pădurii topind ferigi cu gust amar în cerul gurii până în măduva sufletului înaltul se cerne fulgi de lavandă așternând printre perne dimineața ciugulește grăunțe-n fereastră pentru tine am îmbrăcat o bluză albastră pe-obraji m-am dat cu puf de rândunele pe noptieră-am așezat o glastră cu lalele și-o carte de poeme-n mănuși de catifea scrise-ntr-un vis demult de mâna ta cu-o pană înmuiată în piatră de lumină la margine de univers cu gust de amandină Iți mulțumesc, Daniel, pentru vibrația și sunetele ce răzbat din poemele tale rostuind în mine armonia celestă și cuvintele acestei poezii căreia nu-i găsesc titlu și pe care am scris-o inspirată fiind de magia versurilor tale « Fi-vom unu » Cu drag, Ama | |
| = Ama | Daniel Puia-Dumitrescu [29.Apr.06 00:03] |
| Hristos a înviat! Eu îți mulțumesc, Ama, și mă bucur tare să vorbim din nou. :) Impresionant răspunsul și vibrația... Drag, Daniel | |