| = carmen-manuela macelaru, prin tine se ascundeau oamenii... | Teodor Dume [26.Jul.08 21:18] |
| carmen/manuela, o lejeritate constructivă în textul tău, promptitudine și abilitate cu care jonglezi atent. îmi place cum exteriorizezi starea și modul în care faci joncțiunea. totul curge rețin pentru inimă și gând "în locul meu au rămas niște gratii era întuneric și igrasie pereții cădeau eram o cameră goală" cu sinceritate, teodor dume, | |
| = teodor | Carmen-Manuela Macelaru [27.Jul.08 08:53] |
| asa ziceam si eu un poem leger de citit seara, fara prea multe elucubratii, mai scurt si mai precis decat ultimul. azi noapte am dormit departe/ sa nu ma intrebi cat de mult am stat pe drum/am ajuns acasa dimineata/ pielea era la locul ei pe pat :) mcm | |
| = Camica | Ioana Camelia Popa [27.Jul.08 11:38] |
| Frumos text, prin forma metaforei în special, formă prferată de mine in stilul poeziei tale... Liniaritatea e bine compusă, mesajul despre singurătate dă o aromă dulce-acră la toată poevestea despre devenire. | |
| = Călătoria de noapte | Ioan Jorz [27.Jul.08 12:13] |
| Carmen Manuela, foarte frumoasă această absență din trup, această plecare din sine, ca o necesară pauză de respirat, în preajma iubirii. O călătorie în spații abstracte, mai obositoare decât însăși iubirea. Frumos poemul. Cu prietenie, | |
| = re | Carmen-Manuela Macelaru [27.Jul.08 13:06] |
| camica, sunt destul de egoista si plec singura, asa prin cine am la indemana:) ioan, absenta de trup este o calatorie ar fi prea pretentios sa zis, calatorie galactica, zic doar printr-o bucla atemporala, sper sa mai pot iesi:) mcm | |
| = nu comentez, interpretez! | Adrian Firica [27.Jul.08 15:24] |
| știi că sunt obscen, că sunt în stare să bat la geamul tău, tocmai când ti-e lumea mai dragă – apoteotică, vreau să spun! dacă ai simțit cum am ieșit de sub piele și am plecat prin tine nu stiu treceau râuri dar am înotat ardeau câmpuri - le-am stins se ascundeau oameni - nu i-am văzut în locul tău în locul meu gratii întuneric igrasie - pereți cădeau eram cameră goală tăcea deschizând ferestrele totuși încărunțea la fel | |
| = adrian | Carmen-Manuela Macelaru [27.Jul.08 16:46] |
| am observat structura schimbata a textului mult mai stilizata, multumesc. ar fi mai bine sa ma lasi pe mine sa decid unde incepe obscenitatea pt ca tu extrapolezi, nici daca te bagai in pat:) nu mi se parea obscen, dar asa doar ca bati la geam, sa ma sperii din atata:):) mcm | |
| = Te întreb CMM ori poate pe mine mă întreb... | Fabian Anton [27.Jul.08 17:30] |
| O colecție de litere numită cuvinte, un soi de insectar alfabetic agățat în noapte, de cealalată parte a zidului, reflectîndu-se în ploaia de pe trotuar. CMM, tu ce senzație ai avea descoperind așa ceva? | |
| = mcm | Andrei Trocea [27.Jul.08 17:48] |
| poemul e frumos pentru ca e simplu, are asa un vanticel de tristete, ca atunci cand intredeschizi usa, nu foloseste expresii oarbe sau efecte scremute. e un mic bibelou de portelan pe care il asezi in vitrina si il scoti din cand in cand, ca sa-ti reamintesti cum e sa pierzi si sa te desprinzi de celalalt. din punctul meu de vedere, ca umil critic nepriceput ce mi-s, primele versuri sunt de ajuns ca sa spuna totul. "nu știu dacă ai simțit cum am ieșit de sub piele și am plecat" soptite, gingase ca o femeie, puternice precum un barbat. cu prietenie, andrei t | |
| = re | Carmen-Manuela Macelaru [28.Jul.08 09:09] |
| fabian, insectar alfabetic! uite o metafora inedita, mai bine ai folosi-o itr-un poem nu intr-un com. eu am avut insectar, insectar:) cand eram mica, nu stiam ca sunt capabila si de alt gen. la intrebare nu pot raspunde, cred in retorica ei. bine ai venit pe pagina mea. andrei, da, o briza care intoarce esarfa pe dos, nici mai mult, nici mai putin, ca si cand ai vedea marea in fiecare zi ca si cand ai trai la fel ca mine/ cu mine:):) va multumesc la toti si va mai astept mcm | |