| = cutremurator | ion corina [27.Aug.08 22:59] |
| Cutremurător...Reacția ta a fost firească. Ai disprețuit inevitabilul, lăsând impresia că nu îți pasă. Așa trecem mai departe unii dintre noi, prefăcându-ne că totul este perfect, că nimic nu s-a întâmplat.Timpul pare că-și dilată trupul:de duminică până marți parcă ar fi trecut o veșnicie, căci fiecare vers este atât de concentrat in trăiri, încât eu cititorul, vreau să ajung cât mai curând la final, nu să văd cum se termină, ci pur și simplu pentru că nu mai suport. Parcă se reeditează în variante multiple destinul uman. Moartea are diferite chipuri, mereu altul de la o strofă la alta, în funcție de sentimentele tale. Treptat te-ai obișnuit cu gândul că ea va veni și îți va răpi ființa dragă la căpătâiul căreia vegheai zilnic și de aceea cred că i-ai făurit un chip uman:amanta a tinereții. Dorința de a crede în Dumnezeu a fost anulată de inutilitatea acestuia ca zeu in propriii ochi.Trist. Pe mine m-a cuprins rușinea cândva când, pusă în aceeași situație, am vrut să mă rog. Atunci m-am gândit că El nu mă va asculta pentru că Il caut când sunt la ananghie. | |
| = denyal, denyal | Corina Gina Papouis [28.Aug.08 02:06] |
| Corina, rindurile de mai sus nu au fost scrise ci aruncate pe lap-top, eram in faza "denyal", cind eram prea aproape de separarea subita si mult prea departe de familie, "my comfort zone"... inca nu prea pot sa comentez versurile, momentul este inca prea proaspat si creierul refuza...dar cred, intr-o zi, le voi re-scrie si voi adauga o doza de demnitate, asa cum de fapt ar trebui oferita fiecarui om care moare la o anumita virsta, intr-un anumit spital si intr-o anumita tara... multumesc de trecere! Corina G Papouis | |