| = greselile tatalui | Ioana Bogdan [15.Jul.08 19:26] |
| Imi pare bine sa te regasesc. Multumesc pentru text. Am citit azi o gramada bune, tocmai cand ma intrebam ou sont les neiges d'antant. | |
| = panoptikum | Irina Vendis [16.Jul.08 02:29] |
| "septicemia tăcerii" și "unghiile timpului" fac o vagă notă discordantă în contextul biopic. Finalul parcă scade din tonusul anamnetic pătimaș, prin recursul plusat la o corporalitate a umbrei - voalare a alterității și a dublajului în panopticul memoriei. Mi-a plăcut luciditatea sfârtecata din panoramarea cu care îmbrățișezi figura paternală. Ești mai directă în acest text, față de altele citite pe pagina ta. | |
| = luminita suse | adelina manea [16.Jul.08 17:24] |
| luminita ce mult ma bucura noile tale poezii! mai mult nu-ti mai spun decat la telefon. | |
| = semn... | Petruț Pârvescu [17.Jul.08 15:58] |
| Luminita, eu chiar am citit cu placere... mesaj, atmosfera, emotie..., intr/un limbaj simplu, direct. felicitari! cu prietenie, | |
| = Asumarea masculinității... | Ioan Jorz [21.Aug.09 01:37] |
| Luminița Suse, foarte masculin acest poem, ca o asumare a destinului christic, a destinului tatălui, cel de toate zilele și nu celest. Am observat și gradația cu care, în text, realizezi, cu delicatețe, substituirea. Semnalez, doar, un vers de mare forță: "plămânii/ roși de septicemia tăcerii" - vers cu multiple trimiteri semantice, dar și încărcat de simbol, simbol unde trimiterea spre paradigma biblică este evidentă. Chatarsis-ul, din final, nu este unul de natură religioasă, nici, măcar, poetică, ci unul sacrificial - prin asumarea responsabilităților(implicite) paternale. Cred că este unul dintre cele mai bune poeme pe care le-ai scris! Cu amiciție, Ioan Jorz | |