| = muza la datorie, | Erika Eugenia Keller [25.Apr.06 11:06] |
| cu ceva dureri de cap in urma testarii vinului rosu bisericesc macar acum de sarbatori care la mine vor tine toata saptamna luminata (sic! :D) se amesteca intre 2 Ragnarok-uri - unul al focului si unul al pamantului unde conform profeției lui Volva – femeie șaman va da finalitatea deci apare si posibila : IUBIRE :) la fel de șuie, erika :-* | |
| = astept inspiratia muzeala, erika | ioana barac grigore [25.Apr.06 14:40] |
| mai mult ca sigur abia atunci poti iubi clipa. daca ai sansa, normal. si nu-i mai zice tu muzei mele "suie"!! | |
| = despre cer, ca exista | dorin cozan [25.Apr.06 15:55] |
| "ma inchid cu ragnarok intr-o camera simpla" = ma opresc/ma retrag/pun capat, izolez ultima zi a lumii mele/sfarsitul/neputinta/moartea/aporia intr-un mod simplu, intr-o camera, adica lumea, cu punctele sale cardinale. pentru simplificare, caci nimic nu conteaza aici, nimic nu mai e de castigat. limita atrage si retrage intreaga fiinta. "cu usi ferecate pe-afara" = cu renuntarea la orice speranta/iluzie ptr a nu iesi -a fi aparat de propriile limite, nevoi si de pericolul exteriorului/exteriorizarii. rezulta ca ceva ramane pe dinafara, ceva tb exclus, cine se sacrifica. importanta e finalitatea vegherii, reusita ei. "intr-un buncar ma inchid cu tine, zi turbata" = in turbarea/furia/anomia cotidiana ma afund in mine -in buncar, intre ziduri si mai mari, fara scapare- ma aflu cu tine, adica situatia mea a la sartre e situatia celuilalt. nu esti singur, cealalta fața a ta ți se arata. "nu ma mai tem de maine ieri nu mai este " = trecutul, viitorul isi arata inconsistenta conceptuala si ontologica. simple obiecte care mi se impotrivesc, care dispar, nimic nu ma mai ajunge, ptr ca nimic nu ma asteapta, ptr ca nimic nu precede esenta mea; o punere in paranteze a totului, in stil fenomenologic ragnarok, te iubesc : solutia - iubirea/acceptarea nimicului, a lipsei de solutii - cand nu mai exista solutii, simpla, ca divinitatea: traieste-te! o prezentificare prin erosul care urca si coboara neincetat al dvs, francisc | |
| = Ioana......ceva despre traditii...? | Erika Eugenia Keller [10.Dec.18 14:27] |
| ma gandesc acum la traditii la Țapul ispasitor-legenda egiptenilor-țap de preferinta alb-(purificarea...)-sacrificarea lui la templu sau intr+o pestera avea ca reyultat.... spalarea pacatelor din anul respectiv .... din pielea tapului erau facute bice cu care tinerii loveau femeile pentru a fi fertile :( Concluzia: de atunci misoginismul era in floare:))) :))) oki...despre cozonac-se spune ca forma cozonacului simbolizeaza mormantului lui Iisus... etc..cozonacul fiind un aliment ritual..faina ,oua , lapte... :) colesterol..:))?...piramida alimentara...?-azi , ieri..maine? setea spirituală... " Oricui bea din apa aceasta, ii va fi iarasi sete.Dar oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu, in veac nu-i va fi sete; ba inca apa, pe care i-o voi da Eu, se va preface in el intr-un izvor de apă care va tîșni în viata vesnică" pup dulce | |
| = fenomenologia erosului | dorin cozan [26.Apr.06 09:46] |
| adagiu: a iubi prezentul inseamna, in fapt, a iubi nimicul, caci prezentul, fireste, e ceea ce nu este, clipa/secunda e aceasta care tocmai a trecut din viitor, ca o sageata care, zburand, sta pe loc. e un zbor mai inalt, peste "comertul" iubirii in doi. e intotdeauna un al treilea care soseste, spune Marion. iubirea iubirii intersecteaza si include toate inimile. ele nu au usi, nici ferestre. | |
| = ritualuri | ioana barac grigore [27.Apr.06 15:22] |
| erika, dorin amandoi ma inspirati. va multumesc. dorin, apreciez atentia cu care ai patruns in poem. erika, prin oltenia era o traditie foarte stranie a inmormantarii. cea de ridicare a corpului decedatului in picioare la fiecare intersectie, pe drumul spre cimitir, pentru a-si lua ramas bun de la vecini. stii ceva despre ea? | |