| = iadul are un singur veceu public | Raul Huluban [24.Apr.06 17:37] |
| debut într-o atitudine ironică învăluită cu mișto-ul (în special primul vers) și ratat prin ultimul vers ce nu-l pot numi ca fiind nici prețiozitate și nici încăpățînare personală spre acel romantic narcisist dar boem, simultan - ci exprimare rudimentară, surplus, formă fără fond și tărăgănare a ceea ce ai vrut inițial să spui. urmează o redare/curgere aparte (și realizare ce m-a împins să comentez textul) destul de vioaie, fluidă, ermetică apoi - pentru obținerea efectului de adresare directă și comunicare personală spre profa respectivă (whatever). "de parcă tot iadul are un singur veceu public" un vers foarte bun, doar că explicitarea ulterioară "pe tânțar pe balcon pe asfalt pe pământ pe satanul de dedesupt" reduce efectul, cît și despărțirea strofei finale de restul textului. poate reușești ceva în privința asta, să nu închei/revii la romanticul ăla obsesiv al tău; e obositor cînd îl întîlnești pentru a doua oară în poem și cu atît mai mult cînd un text bun se reduce/finalizează într-un asemenea mod lipsit de sens pentru cititor, gol. | |
| = satanul de dedesupt | Raul Huluban [24.Apr.06 17:39] |
| am uitat să îți zic să scoți slashurile din text. foarte iritante în timpul lecturii care în plus mai și lasă impresia de stîngăcie a autorului. | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [24.Apr.06 19:49] |
| raul, eu am incercat altceva. am incercat sa arat ca universuleu nu se scalda intr-o singura si indiferent de care apa, ca traiesc pe mai multe planuri si ca imi doresc romantic sa traiesc pe unul singur.textul are o puternica radacina in realitate: profa de bio si textul cu care "ma freaca la cap", tantari, balconul vecinului de dedesupt asfaltul si crapaturile de pe trotuar si strada, pamantul care reuseste sa ia cate vreo gura batatorita de aer in jurul vreunei tulpini, etc. am incercat sa fac un text care nu descrie stare, ci care descrie multistare sau stari traite concomitent, dorinta de evadare din unele si refugiere in altele, incerc sa amintesc de parti ciudate ale crestinatatii (oare nu cumva in miezul fiecarei planete se afla vreun satan?, religia, o fraza de dansii inventata), ma enerveaza scarba cu care imi privesc textele (si nu persoana!), si dincolo de toate, indiferent ce stare as trai, un fondsentimental am asigurat, pe care se plimba restul: al dragostei implinite. restul sunt atacuri la aceasta dragoste implinita. si daca asta e lipsa de sens pentru cititor, e clar ca vina-mi apartine nu prin ceea ce am pus in text, ci prin ceea ce am pus in text. adresarea directa este (cu exceptia celui de-al 3-lea vers al textului) exclusiv tului poetic tinta a decorului permanent si constant (spre deosebire de lucrurile interioare decorului) - iubita. acea simetrie a evidentierii iubirii implinite poate ca s-a vrut acolo tocmai pentru asta. si poate ca tot de aici si despartirea ultimei strofe. dar la asta ma mai gandesc. cred ca ai dreptate. text bun? :) final prost? poate... slashurile le scot imediat ce apas trimite. m-a bucurat enorm popasul tau pe meleagurile acestea din ce in ce mai sarace mai reduse si mai sterpe , | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [24.Apr.06 19:51] |
| erata, :( vina-mi apartine nu prin ce am pus in text, ci prin cum am pus in text | |