| = nu nu nu | florin bratu [17.Apr.06 20:57] |
| final ratat. și e păcat ptr un text care își impune un ritm alert și în același timp destul de abrupt d.p.d.v. tematic, cu tăieturi ale versurilor ce mai pot fi perfecționate, dar care totuși cucerește prin flashurile sale. o tehnică a înregistrării, cinematografică care sporește efectul ritmic aici. aș fi preferat un final mai brutal (complementar tehnicilor de expresie) și fără atât de mult explicit. poate chiar bunicul a iubit-o pe bunica, s-a spânzurat, deși nici așa nu m-ar mulțumi probabil până la capăt. | |
| = experiment | ioana cheregi crișan [17.Apr.06 21:07] |
| Florin, după cum vezi, textul este mai mult un experiment. nu mă simt prea confortabil în el. simt și eu că suportă mușcături și tăieturi. nu știu... mă mai gândesc. dacă-mi oferi o variantă îți promit că o înghit :) mulțumesc! | |
| = gusturi | ioan peia [17.Apr.06 21:17] |
| pe mine mă satisface așa. e mai omenesc și, deci, mai credibil. orice aranjament stilistic îi răpește din autenticitate. gusturi și gusturi... | |
| = :) | ioana cheregi crișan [17.Apr.06 21:32] |
| iar eu mă bucur ca măcar un cititor să iasă satisfăcut din experimentul ăsta...:) | |
| = dacă | Cosmin Dragomir [18.Apr.06 14:10] |
| finalul e ratat atunci ce zici flroine de incipit. Ioana Găsește-i alt titlu. strică. sau abține-te de la primul vers. | |
| = un gand | Adina Batîr [18.Apr.06 15:33] |
| Eu am simtit finalul dureros, ca o taietura cu un cutit cald in carne. Si nu doare moartea proprie a sufletului, cat cea a celor de aproape. Intoarcerea in timp e cumva o presimtire spre viitor, dar emana din toti porii dorinte, neimpliniri. Pozele redau doar o masca a realitatii, pe cand evenimentele transante se petrec dincolo de almanahuri. Observ trecerea usoara cand la copilarie (si implicit, la o nevoie de afectiune, de protectie chiar, la acea frumusete care se iveste printre paginile uitate), cand la maturitatea gandului ca nimic nu poate fi la fel vreodata. Ei pleaca, luandu-ne si pe noi cu totul. | |
| = de acord | Ioana Veronica Epure [18.Apr.06 17:49] |
| Sunt de acord în legătură cu primul și ultimul vers-de fapt, eu m-aș lipsi de ultimele 4 versuri. Ironia e seacă. Dar poezia în sine mi se pare superbă, ai împletit cu precizie câteva imagini care nu se completează reciproc în mod normal-almanahul, costumele de baie, caișii, latrina și sinuciderea-dar care, privite din perspectiva pe care ți-ai ales-o aici par una în prelungirea celeilalte. Aș zice că e un experiment reușit, cu mici amendamente, pe care le-am înșirat mai sus. | |
| = cu măgarul în spinare | ioana cheregi crișan [18.Apr.06 23:13] |
| Cosmin, până la urmă cred că sugestia ar fi să mă abțin de la întregul text. voi ajunge să car măgarul în spate probabil :) te mai aștept cu sfaturi și soluții. Adina, comentariile tale sunt adevărate bucurii pentru mine. sunt tot mai la obiect și tot mai pertinente. mulțumesc. Ioana, îți mulțumesc și ție pentru răbdarea de a citi și comenta acest text pe care l-am vrut de o ironie amară, aproape de tragic. nu știu dacă se pot îndepărta tocmai versurile care-l fac desuet și comun. simetria este totuși supărătoare, îmi dau seama. mai văd... | |