| = "liniștea plecată în cuvinte spre cer..." | Bejliu Anne-Marie [30.Mar.08 23:50] |
Îmi rămân în suflet versurile: "liniștea plecată în cuvinte spre cer îndoaie genunchii întru binecuvântarea zilei" ............................................. "cineva umblă prin mine cu o întrebare... " pe care le-aș continua... o întrebare? un cârlig dureros înfipt în palmele inimilor de mamă scrâșnetul roții oprite prea brusc sperie privirile mirate ale pruncilor smulși prea curând din febra cunoașterii, din bucuria vieții... De ce? ...se învârte roata De ce? ...lacrimi de neputință înroșeșsc mereu palmele inimii cu dor... și întorcându-mă la începutul textului, În clopot, răsună pașii unui glas înseninat de eliberare... În pagini goale, ultimii pași dăruie alunecarea în linii aspre Grafitul conturează destine... Mi-am reamintit de o rană deschisă ce nicicând nu se va cicatriza.Îmi cer scuze dacă am greșit prin ceea ce am scris. O noapte senină! Cu stimă, Anne-Marie | |
| = Bejliu Anne-Marie, în clopot răsună pașii unui glas... | Teodor Dume [31.Mar.08 06:16] |
| cunosc sentimentul. vă mulțumesc de trecere , semn și completare... sunteți binevenită în pagina mea același, teodor dume, | |