| = radun | Carmen-Manuela Macelaru [18.Mar.08 19:58] |
| am fost convinsa ca mama ta duminica cocea paine, deja muream de pofta, dar am sa ma linistesc si cu niste dorinte daca sunt dospite bine mcm. | |
| = Carmen - Manuela Macelaru | radun gabor [18.Mar.08 21:33] |
| Carmen, nu exista duminica de la dumnezeu,ca biata mea mama, sa nu-mi satisfaca dorintele mele pentru prajituri si mai ales, pentru neegalata paine de casa, coapta pe frunze de nuc..uneori,sunt momente cand le simt lipsa. asa imi mai ascund lacrimile printre cuvinte,racorindu-ma..As fi dorit totusi, sa fi auzit parerea ta despre text...oricum, multumesc pentru trecere si semn... Cu multa stima, Radun. | |
| = Semn | Liviu-Ioan Muresan [19.Mar.08 23:28] |
| E acesta un semn de trecere. Timpul e parcă static, dar acea trezire te readuce peste timp.Sau dincolo de el. | |
| = Liviu | radun gabor [20.Mar.08 13:31] |
| multumesc pentru semnul lasat..ai mare dreptate. te mai astept.. Cu stima , Radun. | |
| = "ochii mei pe atunci muguri" | Doru Emanuel Iconar [20.Mar.08 15:45] |
| Radun, E o liniște, o seninătate în poeziile tale care mă atrag, pe mine, piciul. De ce? Viziunile tenebroase nu intră în perimetrul percepției tale. O poezie cuminte, bine scrisă, părerea mea. Am citit și alte texte semnate de tine și fiecare poezie m-a apropiat mai mult de poetul care ești. Un început bun, de aceea îl evidențiez: "Într-un cuptor de lut mama îmi cocea dorințele în linistea lui tata din pielea palmei bătătorite făcea pingele unor pantofi nepurtați" Piciul | |
| = Piciule | radun gabor [20.Mar.08 19:54] |
| sunt coplesit de cuvintele pe care mi le-ai scris, vis-a-vis de contextul acestui text.Fapt pentru care iti multumesc. ps.eu am mai scris un com inaintea acestuia, dar nu stiu din ce motive nu a aparut... Cu multa stima, Radun | |
| = radun gabor, într-un cuptor de lut... | Teodor Dume [20.Mar.08 21:50] |
| imaginile îmbracă suferințele celor duși de care se leagă începutul nostru, copilăria și amintirea. finalul-concluzie vine să împlinească forma ca un pansament pe rană "iar eu pășeam încălțat pe pielea tatălui meu fară să știu." și câtă dreptate are piciul nostru! "o poezie cuminte" mă bucur pentru poemul tău mai trec, cu prietenie, teo | |
| = T.Dume | radun gabor [21.Mar.08 12:03] |
| Teo, intodeauna am o mare satisfactie de implinire,atunci cand iti citesc gandurile tale ,tu le expui pe pagina mea cu sensibilitate ,ganduri curate si sincere .Acest fapt, ma determina,sa-mi plec capul,ca semn de respect in fata lor. mcm Cu multa prietenie, Radun | |