| = Sorbim și ultimul acord de aplauze | Maria Prochipiuc [15.Mar.08 14:19] |
| Grijile zilei de azi deja s-au terminat și mă gândeam înainte de a intra pe site, unde oare vom poposi azi, unde oare mă voi duce, în ce loc? Da, mai potrivit nici că se putea, după o săpămână de zvârcoleală, măcar azi să ne putem bucura. Mă așez cuminte într-un fotoliu și privesc spre scenă, actorii își joacă rolurile, doar unul își plimbă dintr-o mână în alta foile și parcă nu știe când trebuie să înceapă… Un vers plin de antrenul sălilor de specatacol de ceva vreme în urmă, când publicul era la unison cu scena, când inimile băteau în același ritm. Amintirile sunt ca un flux, armonia specifică sonetului, dar și forța sugestivă, are capacitatea de a orienta cititorul spre un fel de interferență a universurilor poetice. | |
| = Maria | Adrian Munteanu [15.Mar.08 16:11] |
| E bine dacă scena ți s-a părut că are dinamism. Când m-am gândit că între sonetele dedicate Brașovului trebuie să cuprind și imaginea Teatrului, scena care mi-a rămas în memorie, chiar cu amănunte, este aceea a întâlnirii mele directe cu maestrul Sică Alexandrescu. Am jucat sub regia lui un spectacol, iar cele câteva versuri ale sonetului au încercat să surprindă acest moment cu care tot mai puțini se pot lăuda. Asta pentru că au trecut de atunci 42 de ani și, rând pe rând, s-au dus o mulțime dintre noi să joace îngerilor, așezați cuminte în stal. | |
| = orașul tată | Plopeanu Petrache [15.Mar.08 18:31] |
| Adrian, pentru prima dată îți trimit acest semn, am intrat de numeroase ori pe pagina ta, dar fără urmă!! Scuze, nu sunt adeptul grăbirilor. Felicitări pentru tot ceea ce faci pentru orașul tău și spun asta interesat, mai ales că pregătesc și eu un volum de versuri dedicate Râmnicului Sărat. Consider că suntem necesari și noi cei care scriem și despre locuri, oameni, etc. nu numai despre angoase, iubire, transcendental. Îmi place ceea ce faci, încă o dată felicitări. Voi intra de acum încolo mereu pe această pagină Cu prietenie și respect PP | |
| = Petrache | Adrian Munteanu [15.Mar.08 19:20] |
| În timpul scurs până acum, am înregistrat și perioade ale angoaselor, n-am uitat sonetul de dragoste, nici cel urban, experimentul și chiar antisonetul. Toate și-au găsit loc în cele trei volume scoase până acum. A venit și momentul Brașovului, acum, în 2008, așa cum cel de-al cincilea volum de sonete, care va ieși anul viitor, va fi o integrală a Psalmilor. Un creator nu se poate cantona într-o singură breșă tematică, oricât ar fi de cuprinzătoare. Mă bucur că ai lăsat un semn și ne vom mai găsi, cu siguranță. | |