| + Apropierea de sufletul lumii | George Pașa [01.Mar.08 21:39] |
| Petrache, e aici un text complet, cu rezonanțe filosofice, religioase, mistice. Subtitlul e o bună cheie de înțelegere. Și pe mine m-au atras aceste căutări ale orizontului de dincolo de sine. Aici, cataligele cititorului ar trebui să fie telescopice, pentru a privi cu luciditate, din diverse unghiuri, același fenomen (glumesc, dar e și ceva serios în ceea ce spun). Încerc, metodic, să urmăresc toți pașii corespunzători sensurilor mesajului, observând, mai întâi, că textul are, cumva, factura unei argumentații lirice, cu o ipoteză (strofa 1), demonstrare (strofele 2 - 6), concluzie (strofa ultimă). Iată cum văd eu, din unghiurile mele subiective: "primul pas" - apropierea timidă de conținutul misterului, până la echilibrarea raportului dorință - rațiune/ privire lucidă; "al doilea pas" - contopirea cu mirajul și saltul calitativ spre altceva; "al treilea pas" - conștientizarea îndepărtării de țintă; "al patrulea pas" - deplasarea spre roșu, ieșirea din sine și apropierea de miezul sufletului universal; finalul: credința. E un text foarte bun, în opinia mea și, chiar de îmi voi călca promisiunea pe care mi-am făcut-o de a nu mai acorda "steluțe", conștiința mi-e împăcată. Poate vreun critic specialist se va apleca asupra acestei poezii, fiindcă merită. | |
| = Corespondență sufletească | Plopeanu Petrache [01.Mar.08 21:48] |
| George, mulțumesc foarte mult pentru mesajul trimis în primul rând mie și în al doilea rând pentru cei care ar putea să "vadă" acest text! Analiza ta este impecabilă și foarte pertinentă, având în același timp frumusețea unei alte poezii în poezie și a credinței! Nu mai adaug nimic, ai făcut-o tu pentru mine excelent Cu deosebită prietenie și stimă PP | |
| = Plopeanu Petrache, catalige pentru a privi dincolo de orizont... | Teodor Dume [03.Mar.08 08:49] |
| text deosebit. conexiunea dintre strofe nu numai că e perfectă ci este și un miraj, care apropie cuvântul de suflet. cititorul însetat de cunoaștere va putea defini existența unei alte lumi care trece prin el. "și faci al patrulea pas dincolo de univers diagonala a devenit o buclă el ți-a spus de la început că vrerea se împlinește altfel când te îndepărtezi spre roșu și te apropii de el și te ții drept în bețele astea care îți prelungesc transparența" bucuria lecturării acestui text e mare și împlinită felicitări prietene, pentru un poem foarte complex! stimă și considerație, teodor dume, | |
| = orizontul meu și ... | Plopeanu Petrache [03.Mar.08 21:45] |
| Teodor, sunt recunoscător pentru cuvintele și trimiterile tale atât de suave spre frumos și prietenie...Am simțit că dincolo de orizontul meu și, îndrăznesc să spun, al fiecărui om există ceva care-l așteaptă să facă pasul cel mare, pas care se poate face numai pe catalige, niște catalige care te ridică din acest plan și te poartă prin toate,...cel puțin eu așa simt... Rămâi un prieten statornic Cu multă prietenie și deosebită considerație PP | |