| = livezi... | ioana matei [19.Feb.08 23:39] |
| din care "caii ies tropăind"...e mult *pretins* adevăr aici... la masa din somn... "smochine uscate"... | |
| = nevoia regenerării spiritului | Amalia Cretu [20.Feb.08 12:01] |
| in "Cai in livezi", Calin Samarghitean intreprinde un act de sintetizare si selectare a experientei sale umane in demersul liric de a transfigura un fragment al realitatii in imagine poetica; metaforizarea si verbalizarea asigura intelegerea semnificatiilor reamintirii unor stari si fapte legate intre ele prin fire emotionale * daca gandul, cuvintele, trairile subiective sunt pastrate in tainice unghere sufletesti, eul liric sugereaza nota de traditional a existentei umane, intr-un sens suprafiresc, prin reintoarcerea in timpul trecut: "Dau ceasul înapoi cu o oră, dau viața înapoi cu un anotimp, frunzele uscate hăituite de vânt" * delimitand spatiul terestru de cel al ideilor, poetul suspenda miscarea: "Gândul de ieri/s-a proptit în zid/și așteaptă" pentru a face loc unor noi cautari de sine, convins de nevoia reluarii demersului cognitiv; "calul" este si ramane principala metafora a regenerarii naturii spirituale a fiintei aprecieri, amalia | |
| = "Somn" și "regenerare" | Călin Sămărghițan [25.Feb.08 01:35] |
| Eu nu știu ce să spun. E ca și cum m-aș privi pe mine însumi cu ochii altcuiva. Și nu sunt obișnuit cu asta. Ca și cum aș privi pe furiș. Mulțumesc, Ioana și Amalia, pentru atenție și mai ales pentru efort. | |
| = Călin Sămărghițan, înspre somnul de toamnă... | Teodor Dume [17.May.08 22:18] |
| un poem plăcut îndeosebi finalul "Aruncă-mă înspre somnul de toamnă, caii ies tropăind din livezi, la masă smochine uscate." citit cu plăcere un text bun cu sinceritate, teodor dume, | |