| = :) | Carmen-Manuela Macelaru [01.Feb.08 19:00] |
| un poem ca o privire in oglinda retrovizoare, unde te vezi pe tine cu mainile nepasatoare prin trecut. mi-au placut multe expresii, nu mai redau, strofele 3, 4 5 sunt ceva ce nu am mai citit de mult. | |
| = întradevăr empatie | Plopeanu Petrache [01.Feb.08 22:18] |
| Adela, iar m-ai întristat profund, lacrimile stau să cadă chiar. Percep acut fiecare vers al tău, fiecare trimitere spre ruperea de locul regăsirii și totodată al pierderii. Percep profund momentul plecării spre o libertate nedorită și agățarea ca de un pai al salvării sinelui de vietatea aceea fragilă, atât de fragilă dar atât de puternică...Văd clar și încețoșat rădăcinile arborilor cimitirului ancestral în care toți cei care au fost și care acum sunt dincolo sunt legați strâns. Nu numai rădăcinile îi legau ci și fiorul de regăsire al ei, acum atât de liberă și atât de pierdută, acolo în camera ei, acolo sub duș, unde rădăcinile altora, firave, străine, nu se pot compara cu acelea lăsate în urmă. Ar dori, dar există o imposibilă întoarcere. Îți mulțumesc pentru acest poem Cu prietenie multă PP | |
| = mulțumiri | Adela Setti [04.Feb.08 16:23] |
| mcm, pp. | |