| + noimă | florin caragiu [31.Jan.08 10:50] |
| las mai rar un semn, dar te citesc cu acceași încântare ca întotdeauna față de prospețimea versului, noima neajunsului e lovitura de penel ce dă viață picturii unei lumi suspendate în ceață... Risipirea nu este a esenței, ci preludiul neatinsului... Trudnicul urcuș este marcat pe textura revenirilor, marcată sugestiv: "Revin statornic, cu mișcări de pluș,/ Să râcâi urma aspră-n vălul ceții/ De ancestrali culbeci muiați în tuș". | |
| = erată | florin caragiu [31.Jan.08 10:51] |
| uff, graba asta :) trudnicul urcuș este trasat pe textura revenirilor, marcată sugestiv | |
| = Florin | Adrian Munteanu [31.Jan.08 16:12] |
| Chiar dacă unii s-ar aștepta să descopere picturalul, tihna și nuanța în culori pastelate la acest ciclu dedicat imaginilor unui oraș, nu mă pot desprinde, și nici nu cred că ar fi bine și firesc, de trăirea consumată în fibre adânci, după o viața scursă printre aceste chipuri ale urbei. Iar imaginea care a lăsat urme în conștiință este, de multe ori, încrâncenată și tulbure. Am preferat însă autenticul unei simțiri, lipsa de contrafacere și exterioritate. Poate că acestă notă de firesc și adevăr ar putea să dea viață unor spații necunocute multora și să releve vibrații de dincolo de echilibrul aparent. Drumul e lung. Mulțumesc că nu mă uiți. Cu drag. | |