| = Privirea ta inalta visul diurn | razvan rachieriu [23.Jan.08 14:53] |
| Privirea ta înalță visul diurn într-un spațiu religios aureolându-l cu ideea de zbor, iar lumina pură din ochi dizolvă impuritățile din oameni. Doar când închizi pleoapele, întunericul te readuce în sine. | |
| = ochiul biblic | Tamara Zub [23.Jan.08 15:47] |
| Atmosferă apostolicească, categorii așa-zis înalte, esențializate, limbaj bazat pe tradiție. Ciudat amestecul elementelor concrete cu cele abstracte: "iluzia își dezbracă haina", apoi un stereotip - "alunecând până la zbor". Îmi place mult expresia "cerșetor al cerului". Există aici melodie, autorul are experiența scrisului și a vieții, are un trecut. Ne mai cititm pe viitor, tama | |
| = ecaterina bargan, respirație dintre anotimpuri | Teodor Dume [23.Jan.08 18:40] |
| îmi place exprimarea, îmi place poemul cu întregul lui, curge melodios, unitar, multă concentrare și structură de rezistență. Legăturile dintre versuri sunt făcute atent fără risipă de cuvinte, ceea ce nu oricine poate să facă, mă și mir cum ai reușit să te debarasezi de cuvintele de legătură obișnuite. Ideile sunt transpuse ferm fără adaosuri , e ca o cadență. Îmi place mult "respirație dintre anotimpuri(...)cerșetor al cerului/ alunecând prin palmele Lui/pînă la zbor/doar cînd închid pleoapele/simt că îmi aparțin" Am citit un text adevărat, concis, scurt, fără pasuri kilometrice și-mi place asta. Cu sinceritate, teo | |
| = Ochi-inimă | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| O poezie ritmată lin, feminin, și un sfârșit în forță:abia când închizi ochii,inima*gândurile, sunt libere* și îți aparțin.Și zborul...Foarte frumos! | |
| = început și sfârșit | Ioana Geacăr [23.Jan.08 23:44] |
| "privirea se dizolvă în oameni" - ok, aici ar fi ceva "iluzia își dezbracă haina"- ține de-o retorică veche, renunță la metafore facile și patetice "pauza de respirație dintre anotimpuri"- banal clișeu "visul adoarme în ochiul biblic"- sentențios, grav, dar ușor de fabricat "cerșetor al cerului"- facil și pretențios "doar cînd închid pleoapele simt că îmi aparțin" - doar aici esti credibilă, deci aici ar fi un pic de poezie, deși ideea nu e originală | |
| = Răzvan, Tama, Teo, Victor, Ioana | Ecaterina Bargan [25.Jan.08 21:10] |
| Răzvan, ai descifrat foarte aproape mesajul, tangențele dintre concepte, apartenența la interior/exterior. mulțumesc mult pentru parcurgerea atentă, rezonanță. Tamara, bine ai remarcat atmosfera apostolicească și contrastul pe care se pune accent. cuvintele tale mă încurajează mult. mulțumesc pentru aprecierea-ți generoasă. Teodor, trecerea ta mă onorează și în aceeași mă motivează să merg mai departe cu încredere și bucurie că îmi este cineva aproape. mulțumesc pentru sinceritatea și statornicia cititorului din tine. Victor, ai scris aici foarte rafinat și elogios. aproape de adevăr ai simțit finalul. mulțumesc că văzui feminitate și frumusețe. Ioana, apreciez mult aplecarea obiectivă asupra textului. mă bucur că zici, că am de la cine învăța. firește, o să țin cont pe viitor în a evita anumite formulări clișeice, doar că nu tot timpul e posibil. mulțumesc că știi a deosebi punctele tari de cele fragile. | |