= ritm | Anca Anghel Novac [16.Jan.08 09:18] |
Stii, mh....poemul tau are un ritm aparte. Mi-a placut pendularea cuvintelor, continutul fragil si forma super vulnerabila a textului tau. nu plange iubite în clipe cernite somnul de gheață morții dă viață ființa-mi cuprinde mă duce departe în somnul de moarte nu plânge tu moartea admite inima cuprinde de viață-o desprinde sărutul mă-ngheță Pe bune mi-a placut ritmul, de-aia mi-am si permis sa ma joc cu poemul tau un pic. Iarta-ma. | |
= Doamnă dragă, | Csiborg Mirco [16.Jan.08 10:33] |
Un pic retro, nu foarte original, dar mie mi-a placut. Pe lângă ritmul si muzicalitatea amintindu-l pe Verlaine "Les sanglots longs Des violons De l'automne Blessent mon coeur D'une langueur Monotone." as vrea sa mai remarc si o logica ce ma duce cu gândul la Lewis Carrol, matematician si el, in primele doua strofe: "somnul de gheață morții dă viață" " mă duce departe în somnul de moarte" Nu-mi place virgula dintre "când" si "somnul". Imi place "se-xtinde". Archibald Haddock | |
= Stimată, Anca Anghel Novac | elena paduraru [17.Jan.08 12:30] |
Mă bucur că ți-a plăcut poemul meu. Ritmul poemului diminuează tristețea momentului descris. Mi-a plăcut cum te-ai jucat cu textul. De suparare nici nu poate fi vorba. Iți mulțumesc pentru cuvintele calde adresate mie și poemului meu. Te mai aștept printre poemele mele să te joci cu ele. | |
= Stimate, Csiborq Mirco | elena paduraru [17.Jan.08 12:30] |
Mulțumesc mult pentru frumosul comentariu făcut. Este o onoare pentru mine compararea poemului în ritm și muzicalitate cu un poem de Verlaine.Mai mult, comparăndu-mă cu un alt matematician-poet Lewis Carrol mi-ați dat încrederea că se poate și curajul de a merge mai departe. Vă mai aștept cu plăcere printre poemele mele. Elena Sava Păduraru | |