| = o sugestie mica | Dirzu Andrei Ovidiu [13.Jan.08 13:19] |
| as fi inlocuit in strofa a doua "iubitule, te poți ciobi și nu vei ști ce sângerezi" cu "iubitule, te poți ciobi și nu vei ști să sângerezi". in rest e ok | |
| = iedera pielii | Nicolae Popa [13.Jan.08 13:16] |
| + iedera pielii Astăzi m-am trezit cu o mare poftă de poezie. Am citit/recitit Caraion, M. Ivănescu, W.S.Merwin, Em. Galaicu-Păun, „Roua plural” de Constanța Buzea, am trecut pe la Tiuk, pe la Clubliterar, pe la ai noștri de pe aici, așa că antenele mi-s pe fază. În acest context am și dat de acest poem pe care îl cred antologic. Între patetism și cinism aici se strecoară o dulce ironie, un substrat al armoniilor acvatice, vorba vine, unde totul e străveziu și compact... „îmi cresc branhii intru într-o metamorfoză albastră” În fine, de mult nu m-am mai simțit atît de bătrîn! Stea! | |
| + Da, stea! | Nicolae Popa [13.Jan.08 13:17] |
| Pe "Lacul din mine" | |
| = O comoara ascunsa | Victor Țarină [10.Dec.18 14:27] |
| Carmen,mi-a placut mult "nu pot pleca,O comoara ascunsa uitata de toti,Voi dezgropa cand nici nu te astepti"si metamorfoza din final care ne face pe toti sa ne simtim atat de batrani.Poem reusit! Cu prietenie, Victor | |
| = re | Carmen-Manuela Macelaru [13.Jan.08 13:38] |
| andrei, sugestia ta e binevenita, a sangera vine de la sange, dar in poemul meu, iubitul sangereaza niste drumuri, plus ca evit constructia să_sâ_ngerez. nicolae, ai sangerat pana la metamorfoza albastra.eu de la o vreme am branhii, serios, nu ma pot adapta deloc la mediul in care traiesc, trebuie sa invat sa respir altfel. multumesc pt stea. mcm | |
| = părere | Ecaterina Bargan [13.Jan.08 13:38] |
| toate pornesc de la individualizarea lacului ca parte de sine. nu te opresști la forma brută a imaginii ci tinzi spre a prelugi sensurile în multiple metamorfoze. chemare spre a cerceta/atinge interiorul. trecerea superficială este riscantă. zbatere nu atît întru supraviețuire cît întru a menține distanța. imposibil atîta timp cît nu poți controla exteriorul. suprapunere de suflete, întîmplare cotingentă însă definitivă. un fir care te ține aproape dincolo de glasul cugetului. comoara asta intuiesc că-i aproape de cea din "alchimistul" a lui coelho. sau ceva închis. dincolo de ochii lumii și căi ușor de străbătut. avînd în vedere că e vb de lacul din tine rămîn totuși la valoarea spirituală. o trecere bruscă a timpului or altă perspectivă de a privi/înțelege. ca întreg mi se pare nițel fragmentat textul însă există o coerență a manierei de exprimare pe care o recunosc cu ușurință. e bun, are substraturi ce pot fi descifrate în mod diferit. | |
| = Carmen-Manuela Macelaru, da... | Teodor Dume [13.Jan.08 13:56] |
| Da, plăcut poem. Găsesc versuri care pot fi interpretate, un lucru aducător de laude, lăsând deschisă portița pentru cititor. "iubitule, te poți ciobi și nu vei ști ce sângerezi", și bine prinsă starea,"dacă privesc în adânc/mâna împietrește pe clanță și nu pot pleca/o comoară ascunsă,uitată de toți/ o să dezgrop"(...)"vorbesc într-o altă limbă7demult nu te-am mai văzut /atât de bătrân" Curat... Cu sinceritate, Teodor Dume, | |
| = Carmen-Manuela Macelaru | Mahmoud Djamal [13.Jan.08 14:11] |
| inot chiar daca nu stiu sa mor tu ai picioarele atarnate in aer streangul s-a rupt, ai cazut in mine. ................................... vorbesc intr-o alta limba de mult nu te-am vazut atat de batran. placut poem, felicitari cu stima | |
| = oarecum | Ela Victoria Luca [13.Jan.08 15:53] |
| strică imaginile din poezie acele "atârnate în cer" și "metamorfoză albastră". și am mustăcit și la "dacă privesc în adânc mâna împietrește pe clanță și nu pot pleca" - mai ales alăturarea privirea în adânc - împietrire pe clanță. anyway, când vei asculta totul în tine cu atenție vei auzi singură ce nu merge și apoi vei ieși în afara ta și a textului să privești cum ar putea privi lumea (ah, și prelinsul ăla prin vene ce l-aș mai prelucra). Ela | |
| = re | Carmen-Manuela Macelaru [13.Jan.08 16:46] |
| Victor, comoara din mine nici eu nu stiu unde e, sper intr-o zi sa am revelatia ei. Ecaterina, substarturile de care vorbesti, imi aminteste de o poveste a profetului Mohammed(pacea fie asupra lui), pe ff scurt: acesta trimite doi oameni intr-un oras sa ii spuna cum este, la intoarcere unul spune ca este f frumos, altul ca nu este chiar asa frumos. parerile contradictorii au dus la concluzia : fiecare vede cum este el insusi. Theodor, vorbesc intr-o alta limba pt ca iubitul meu nu ma mai intelege, nici nu a plecat bine si face avansuri alteia. Mahmoud, inot chiar daca nu stiu sa mor, desi as fi preferat sa stiu sa mor, dar alfabetul asta nu il cunosc inca. Ela, exigenta ta ma aduce pe linia de plutire a lacului din mine. am vrut ca fiecare cititor sa aiba in fata imaginea unei spanzuratori, atunci cand am spus picioarele atarnate. eu mi-am spanzurat iubitul dar pana la urma a cazut in mine, e o fatalitate, sper sa scap de el. Multumesc mcm | |
| = Carmen | Ela Victoria Luca [13.Jan.08 16:56] |
| cred că știi că nu îmi exprim/arăt exigențele decât pe textele și pentru autorii care știu că pot atinge anumite praguri de exigență valorică. Ela | |
| = ela | Carmen-Manuela Macelaru [13.Jan.08 17:03] |
| ela, multumesc pt ca ai grija de mine, sentimentul asta ma face din nou copil, vreau sa ma ascund intr-un buzunar. mcm | |
| = drum... | ioana matei [13.Jan.08 17:15] |
| spre acasa...cred ca stiu cine e iubitul tau...drumuri exterioare, sacrificiale, dureroase, te indeparteaza de el, cel care are inca "picioarele atârnate în aer"... "înot chiar dacă nu știu să mor tu ai picioarele atârnate în aer ștreangul s-a rupt, ai căzut în mine" apare aici o inversiune interesanta sus-jos... "îmi cresc branhii intru într-o metamorfoză albastră mă adaptez cu toxinele, cu mâlul, cu întunericul de pe fundul mlaștinii" trecere prin etape necesare... "o comoară ascunsă, uitată de toți am să dezgrop când nici nu te aștepți" "de mult nu te-am mai văzut atât de bătrân" cu pretuire pentru profunzme, ioana matei | |
| = ioana | Carmen-Manuela Macelaru [13.Jan.08 17:41] |
| cititnd versuri extrase de tine, am ajuns la concluzia ca poate fi un poem de sine statator, ar trebui sa fiu mai exigenta. salutari iubitului meu daca il cunosti, dar imi e teama ca te minte si pe tine. mcm | |
| = *g*... | ioana matei [13.Jan.08 18:08] |
| Carmen, n-am spus ca il cunosc, am spus ca stiu *cine* este...dar daca te citesc in continuare...si ai dreptate...ne minte pe fiecare dintre noi...pana incep sa ne creasca branhii...sau nu... si inca ceva...ipoteza ca bat campii e la fel de valabila...sau nu... | |
| = ioana | Carmen-Manuela Macelaru [13.Jan.08 18:16] |
| fiecare avem un lac in care uneori ne scufundam. exprimarea mea a fost una poetica si va fi mereu, el e langa mine tocmai mi-a facut un ness, dar mie imi place sa imi creasca branhii,ca sa il invadez si subacvatic. te pup iti trimit o melodie mcm | |