| = ecaterina bargan | Teodor Dume [06.Jan.08 15:23] |
| Pornind de la titlu, "suflet desculț",îmi fuge gândul la rană, la o rană făcută tocmai de "vericalitatea privirii". Citind poeziile lui Carmen m.m, înclin să cred că atingerea verticală din acest poem-dialog este o descriere-îndemn a firii "punct de unde pornește viața",(...) "ascultînd pulsul literei/ cu urechea lipită de suflet"(...)"iubește prin fiecare cuvânt" Textul de față e un poem în care se desfășoară o stare, (generală nouă tuturor), și cred că ar fi fost bine primit în planul poeziei și nu plasat la personale. Cu sinceritate, Teodor Dume, | |
| = Teodor | Ecaterina Bargan [06.Jan.08 15:59] |
| da, este o poezie însă eu toate dedicațiile, după cum am obișnuit, le clasific în "personale". fără exception a la regle. verticalitatea mai mult ca intransigență, dar în sens pozitiv. rană, nu știu. descriere-îndemn al firii, da. mulțumesc. | |
| = ecaterina | Carmen-Manuela Macelaru [06.Jan.08 21:43] |
| multumesc mult pt dedicatie, chiar acum am venit acasa si uite ce bucurie imi faci, o frumusete de poem. mi-a placut peretii cum se stramba, punctul aceala de unde incepe viata,ca ai strecurat "am invata sa scriu de la drepata la stanga", culmea asta e un poem al meu preferat, oglinda crapata de inghet,pulsul literei etc, cat despre titlu ma regasesc total in el, culmea e...chiar e descult, cineva inceraca sa il protejeze, il mai bandajeaza, mai pune aripi, dar uneori tot mai bine e descult. multumesc ecaterina. mcm | |
| = Carmen | Ecaterina Bargan [06.Jan.08 21:50] |
| pentru că te-ai născut în una din zilele lui ianuarie, pentru că ești un autor pe care-l apreciez mult și pentru că îmi ești dragă, ți-am dedicat aceste versuri cu plăcere. mă bucur că le-ai primit și că te-ai regăsit cumva în ele. | |
| = personale | Adina Ungur [07.Jan.08 02:38] |
| Prima parte are un caracter personal, nu intervin, însă partea a doua poate fi singură o poezie. De fapt, ai poezii în poezie. Mai citesc. :) | |
| = versiune | Ela Victoria Luca [07.Jan.08 11:57] |
| findcă poezia/personală/dedicație are și fragmente mai puțin reușite dpv poetic, eu am "citit-o" fără acelea și am mai șlefuit și pe ici-colo. am eliminat complet partea cea mai fragilă: "iubești fiecare culoare melodie om în parte împăcînd frigul cu scînteia de inimă umbra cu lumina ochiului chipul mîhnit cu o sărutare caldă" și am finalizat astfel: pereții se strîmtează verticali pe linia privirii încearcă să îți imite luciditatea îngustați spre concret singurul punct de unde începe viața orice plan rătăcit în spațiu este ușa spre un interior necunoscut așa cum toate sensurile posibile se întîlnesc în tine ai învățat să scrii pe oglinda iernii într-o caligrafie spartă de atîta alb înghețat ascultînd pulsul literei cu urechea lipită de suflet astăzi nu este prea devreme și nici prea tîrziu iubește de-acum prin fiecare cuvînt chiar și așa nu sunt mulțumită de construcțiile poetice. pesemne că devin pe zi ce trece mai aspră și exigentă. nu lua drept exemplu versiunea aceasta și nu modifica ceea ce ai creat, aici. am scris comentraiul să îți pot transmite cumva câtă necesitate de poezie autentică există și cât de greu se poate atinge. Ela | |
| = Adina, Ela | Ecaterina Bargan [07.Jan.08 17:43] |
| Adina, nu mai știu nici eu. m-am pierdut complet între cele două extremități poezie-personală sau viceversa. eu țineam că-i de luat în întregime caracterul discursului. mulțam. Ela, îți mulțumesc pentru obiectivitate și sinceritate. apreciez mult. eu nu articulez niciodată poeziile categoric. cu siguranță este loc pentru mai bine. este mai reușită varianta ta. da, o să mă strădui să fiu mai exigentă cu mine. | |