| = Va multumim pentru lectura oferita. | Chitoveanu Victoria [07.Apr.06 19:06] |
| Lectura textului ne face sa ne reamintim totusi cat de superficial suntem credinciosi.Ce am inteles: 1. Trebuie sa credem in spiritul Lui pentru a ne intelege viata si a ne fi mai bine. 2.Sacrificarea in numele Adevarului si sub semnul Binelui trebuie sa o acceptam fiecare dintre muritori. Asa cum reiese din punctul 14 fiecare dintre noi ar trebui sa ne acceptam destinul! Iisus si-l cunostea pe al lui ca muritor,noi nu, viata noastra nu pare un fel de orbecaire in bezna fara sa stim totusi ceea ce ni se poate intampla maine?. | |
| = ..... | octav chivulescu [08.Apr.06 11:00] |
| Întradevăr, cum spuneți, suntem superficiali. Iar dacă cele de mai sus s-au întâmplat întradevăr, Creștinismul ar fi rezultatul sacrificiului a doi dintre strămoșii noștri, și nu al unuia singur. Ar fi rezultatul unui plan generos care nu putea reuși decât prin sacrificiul atât al lui Iisus, cât și al lui Iuda. In condițiile acestea, a-l huli pe unul este la fel de grav cu a-l huli pe celălalt. Dacă pe Iisus îl iubim tocmai pentru scopul și sacrificiul vieții lui, iar pe Iuda îl disprețuim deși a făcut aceleași lucruri ca și Iisus, înseamnă că facem o greșeală ce dăinuie de mai bine de 2000 de ani. Este ca și cum l-am disprețui pe însuși Iisus… Mâine 9 aprilie, la Național Geografic, în premieră mondială va fi difuzat documentarul care îmi va arăta dacă rațiunea și inspirația teoriei de mai sus, autorii de fapt ai textului, sunt corecte sau nu. « După mai bine de 2000 de ani, un vechi document amenință să schimbe istoria religiei. » Sunt foarte curios… | |
| = nu, Iuda nu ! | Enache Ionut Laurentiu [08.Apr.06 11:40] |
| vezi ca s-a descoperit un nou pergament vechi de 1700 de ani in care Iisus ii spune lui Iuda : vei fi blestemat de sute de generatii dar in final tot tu vei conduce".. tot da de vreo 3 zile pe la stiri, oricum eu am reprodus din minte, a nu se lua ca atare.. se cam clatina bazele credintei nu ??? | |
| = ??? | Enache Ionut Laurentiu [08.Apr.06 12:26] |
| Octav, la ce ora ???????? | |
| = nimic nou sub soare | Prodan Ofelia [08.Apr.06 12:41] |
| povestea asta cu Iuda prieten si scenariul pus la cale cu Iisus e atat de veche incat daca ati sti probabil ati lasa balta teoriile astea rasdezbatute in analele teologice. Exista in cartea lui N.Steinhardt "Daruind vei dobandi" un capitol referitor la aceasta teorie cu Iuda...cititi-l macar pentru a vedea cum stau lucrurile. De retinut: intr-adevar si poporul iudeu L-a tradat pe Iisus. | |
| = Dribling teologic nereușit | Iulian Poetrycă [08.Apr.06 13:53] |
| Toate bune și frumoase numai uiți că nașpetul de Iuda s-a spânzurat, ceea ce d.p.d.v. teologic e o sfidare adusă creatorului. Deci la smoală cu el. | |
| = Tradare?! | ana maria ninulescu [08.Apr.06 15:47] |
| Nimeni nu L-a tradat pe Iisus. Nici Iuda, nici romanii, nici poporul iudeu... Toti L-au ajutat sa-Si indeplineasca MISIUNEA! Daca ar fi murit la 97 de ani in patul Lui oare cati ar mai fi auzit de El? Oare cati adepti ar mai fi avut azi? | |
| = raspunsuri | octav chivulescu [08.Apr.06 16:30] |
| ptr Enache Ionut:la ora 22.00, iar de clatinat se vor clatina doar cei ce, cu adevarat nevoiti fiind si dintotdeauna, au trebuit ascunda parti de adevar, de cei 'fericiti' cu duhul. ptr Prodan Ofelia:probabil ca teoria aceasta exista in enorm de multe surse. Ceea ce aduc eu aici, are drept sursa singura ratiunea, drumul logic pe care un om inteligent l-ar parcurge in situatia data. ptr:Iulian Poetrica: ce te vei face daca,aceeasi care ieri ti-au spus sa crezi ceva, iti vor spune azi, sa crezi altceva? Si tu vei crede.Ce vei face cu calificativul 'naspet' ori cu recomandarea bailor de... smoala? ptr:ana maria ninulescu:nimic mai adevarat decat ceea ce spuneti. Felicitari ptr rationament. | |
| = ... | Ioan Albu [08.Apr.06 17:02] |
| De două mii de ani tot apar speculații de genul acesta, încercări de lectură a istoriei sacre în termenii istoriei profane. Cum sunt generate în pattenuri acest fel de exegeze inverse, în funcție de spatiul posibilităților logice în care stă istoria originală arată Ioan Petru Culianu, de pildă în "Arborele gnozei". În general, această resemnificare a istoriei sacre, provocarea acestei disproportionări în economia simbolică a scenariului (augmentarea staturii lui Iuda) se fac în vederea subsumării textelor biblice altor ideologii decât cea creștină. În cazul de mai sus, prietenia dintre Iisus și Iuda este o expresie a prieteniei dintre Bine și Rău, dintre Dumnezeu și Diavol. Diavolul apare ca aliat al lui Dumnezeu în realizarea planului Său eshatologic. În felul asta, putem citi valorificând propriile presupoziții fiecare dintre noi. Aceasta nu este lectură teologică, nici critică științifică de text, ci simplu exercițiu de imaginație în orizontul scepticismului religios, povestiri fantastice (într-o interpretare non-teologică). Omiliile și comentariile la cărțile sacre pe care ni le-au lăsat scriitorii bisericești sunt tocmai pentru a ne ghida lectura, pentru a nu ajunge să confundăm propriile presupoziții sau așteptări cu intenția textului. Dat fiind că textele Bibliei sunt texte sacre, ele nu admit o pluralitate de interpretări, nu sunt "deschise". Există o singură lectură permisă, singura care nu e pierdere de vreme, exersare futilă a unei speculațiuni lipsite de substanță. Întrebările contrafactuale (dacă ar fi murit Iisus la 97 de ani? dacă s-ar fi căsătorit? dacă mulțimea l-ar fi achitat pe El și nu pe Baraba? etc.) sunt lipsite de sens, pentru că "matricea de posibilitate" a narațiunilor sacre nu are astfel de "grade de libertate" care să dea sens genului acestuia de întrebări. | |
| = mișto | dorin cozan [08.Apr.06 18:52] |
| am citit in graba, insa, mi se pare extraordinar ca se mai gandeste cineva la ceva de acest gen, plus comentariile. Pappini zice si el ceva: misto tipu`. la fel, adica | |
| = Raspuns d.lui Ioan Albu | octav chivulescu [08.Apr.06 22:08] |
| Intradevar, textele sacre inchid gradele de libertate, insa Dumnezeu ne-a deschis posibilitatea liberului arbitru, ceea ce inseamna tot grade de libertate. In cine sa cred mai intai? Mai ales ca eu simt o relatie de prietenie fata de Dumnezeu, pe care nu de frica il respect. Tot cu respect va amintesc ca dogmele si frica din mintile oamenilor l-au acuzat pe Iisus de blasfemie si l-au condamnat la moarte, tot ele l-au ars pe rug si pe Giordano Bruno, si tot asa, de cand „pamantul statea pe spatele unei broaste testoase, care statea pe spatele alteia, si tot asa pana jos...” si pana astazi. | |
| = in mare | florin bajenaru [09.Apr.06 00:14] |
| mi se pare ca sunteti pe langa. reancarnare, isus un om inteligent. nu stiu, imi suna a furarea propriei palarii. dar n-o sa intru in detalii ca ma pierd. | |
| = ... | octav chivulescu [09.Apr.06 10:32] |
| Nici eu nu vreau sa ma pierd in intrebari, dar daca nu a fost inteligent, atunci cum credeti ca a fost? Un om care a stiut sa initieze de acum 2000 de ani, cel mai mare sistem al credintei in bine al omenirii…Sunt miliarde doar in generatia contemporana noua. Sau poate nu a fost om ? Poate a fost o creatie, o plasmuire? Sau poate ca oamenii au pus niste haine pe un bat, au luat un sac pe care au desenat ochi, nas si gura, dupa care au umplut totul cu paie si s-au distrat intr-o zi de sambata plicticoasa ! Au mers cu paiata prin tot orasul, au fost la Caiafa, la Pilat, unde au stat de vorba cu ea, au biciuit-o- si un pitic cu voce subtire facea auuuu ! spre amuzamentul multimii adunate, iar in final au tintuit-o pe o cruce –moment in care piticul iar a tipat … Nu, stimate domn, Iisus a fost cat se poate de om, a inteles tot si si-a asumat rolul. A renuntat si l-a durut. Si pentru asta ar trebui sa-i fim cel putin recunoscatori. Parerea mea. | |
| = “simt o relație de prietenie față de Dumnezeu” | Iulian Poetrycă [10.Apr.06 20:58] |
| Zi-ne și nouă cum e să fii pretenaru` lui Dumnezeu sau dacă nu măcar pune-ne o pilă. Altceva nu mai pot să zic / mi-e frică de consecințe. | |
| = ? | Stefan Paul Gabriel [10.Apr.06 21:25] |
| draga domnule, daca credetiin dumnezeu, de vreme ce constat ca va simtit solidar cu el, si-l considerati prieten dc va e greu sa acceptati ca isus a fost sau este exact ceea ce a pretins ca este, adica fiul lui dumnezeu, daca credeti in dumnezeu dc nu cerdeti in minuni, nu trebuie sa raspundeti , sunt retorice | |
| = IISUS ESTE FIUL LUI DUMNEZEU | carmen mihaela visalon [10.Apr.06 22:51] |
| Recunosc,nu am avut rabdare sa citesc intreg eseul, pentru ca, inca de la primele randuri, am descoperit ca ceea ce este prezenat aici "nu se leaga" nici cu invataturile crestine, nici cu cele ezoterice care-l prezinta pe Iisus ca pe un avatar. Ce m-a facut atenta ca nu sunt in fata unui eseu serios si nici macar serios documenat a fost afirmatia: "Iisus este un simbol" completata cu asertiunea din care inteleg ca Iisus este un loc (?): Cel mai important simbol! Al credinței în bine. O onoare pentru orice ființă omenească ce trece prin viață! Un loc de invidiat... Asa ca nu m-a obosit sa citesc mai departe si am preferat sa iau Evanghelia lui Luca si sa-mi amintesc nasterea lui Iisus: Cel nascut, nu facut, Fiul lui Dumnezeu. (pentru doritori las mai jos un extras din Cartea Sfanta la care am facut referire) 26. Iar în a șasea lună a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, 27. Către o fecioară logodită cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria. 28. Și intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei. 29. Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui și cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate să fie aceasta? 30. Și îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. 31. Și iată vei lua în pântece și vei naște fiu și vei chema numele lui Iisus. 32. Acesta va fi mare și Fiul Celui Preaînalt se va chema și Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Său. 33. Și va împărăți peste casa lui Iacov în veci și împărăția Lui nu va avea sfârșit. 34. Și a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat? 35. Și răspunzând, îngerul i-a zis: Duhul Sfânt Se va pogorî peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea și Sfântul care Se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema. 36. Și iată Elisabeta, rudenia ta, a zămislit și ea fiu la bătrânețea ei și aceasta este a șasea lună pentru ea, cea numită stearpă. 37. Că la Dumnezeu nimic nu este cu neputință. 38. Și a zis Maria: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! Și îngerul a plecat de la ea. 39. Și în acele zile, sculându-se Maria, s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate a seminției lui Iuda. 40. Și a intrat în casa lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta. 41. Iar când a auzit Elisabeta salutarea Mariei, pruncul a săltat în pântecele ei și Elisabeta s-a umplut de Duh Sfânt, 42. Și cu glas mare a strigat și a zis: Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău. 43. Și de unde mie aceasta, ca să vină la mine Maica Domnului meu? 44. Că iată, cum veni la urechile mele glasul salutării tale, pruncul a săltat de bucurie în pântecele meu. Si daca intereseaza pe cineva sa afle mai multe despre Fiul lui Dumnezeu, mai las si un link: http://www.j-lorber.com/Romania/profetii/profetii.html | |
| = am uitat sa pun ghilimelele cand l-am citat pe Octav | carmen mihaela visalon [10.Apr.06 23:01] |
| "Cel mai important simbol! Al credinței în bine. O onoare pentru orice ființă omenească ce trece prin viață! Un loc de invidiat..." | |
| = *** | octav chivulescu [11.Apr.06 13:06] |
| Nu stiu daca spatiul alocat comentariilor este sau nu limitat, dar daca este, ne revedem in subsolul urmatorului text. Si o spun de pe acum, cat mai pot inca introduce raspunsuri! | |
| = * * * * | octav chivulescu [11.Apr.06 13:38] |
| Draga Iulian, vezi tu, micile rautati ma supara mai putin decat ma bucura prezenta voastra aici. Cu adevarat trist voi fi atunci cand nu-mi veti mai scrie. Si o spun cu toata sinceritatea. Ma simt ok aici la voi, la agonia, in aceasta arena unde se expun ganduri si se infrunta idei. Daca imi placeau infruntarile de instincte, probabil ca mergeam pe stadion. Apoi… « Zi-ne și nouă cum e să fii pretenaru` lui Dumnezeu sau dacă nu măcar pune-ne o pilă. Altceva nu mai pot să zic / mi-e frică de consecințe. » … Iulian, ca sa-ti raspund, tocmai asta este si ideea, nu poti sa simti prietenia lui Dumnezeu atata vreme cat iti este frica ! Teama de consecinte, ma intelegi oare ? Prietenia fata de (si nu cu, atentie) Dumnezeu (despre care vorbea si Iisus spunând că este o prietenie ce-ți schimbă inima. Vei dori să faci ceea ce dorește El să faci), prietenia spuneam, o simti atunci cand intri in (orice fel de!) Biserica si te simti liber si bucuros si nu apasat sau temator. Atunci cand zambesti la intrare, cand simti ca ai venit acasa si nu cand iti faci reprosuri de cat de rar vii pe aici, sau cate pacate, unele mai mult sau mai putin inchipuite or mai fi… Atunci cand te rogi pentru a nu uita sa fii mai bun, si nu de frica judecatii de apoi. Atunci cand te rogi ca gandurile ce te conduc sa fie drepte, si nu pentru a castiga la loto, sau orice altceva ce nu poti sa obtii singur. Dumnezeu ti-a dat viata, restul trebuie sa-l faci tu singur. Asta cred ca si este pana la urma bucuria vietii, nu crezi si tu acelasi lucru ? Pentru ca noi oamenii, creeam. Mai stii in acest univers mort, pe altcineva decat pe Dumnezeu si de noi care sa creeze ? Si stii de ce creeam, Iulian ? Pentru ca « Dumnezeu este in noi ». El creeaza in continuare prin noi ! Prin suflul dat, prin inteligenta ce ne separa de animale…Gandeste-te. Cat priveste pila de care ai nevoie, fa tu o lista cu toti cei interesati, si nu uita sa te treci in frunte… Mai gandeste-te, iarasi. | |
| = * * * * | octav chivulescu [11.Apr.06 15:40] |
| Mihaela, vad acum si-ti dau dreptate ca « loc » nu-si gaseste sensul aici, ca sa nu mai vorbesc de « invidiat ». Mi-au scapat atentiei. Ai dreptate aici si recunosc acest lucru. Am gresit. Dar oare atunci cand citim ceva, cautam forma sau ideea ? De aceea nu mi se pare intocmai rational sa ne formam o parere despre ceva ce nu am citit, nu crezi ? Asta cum s-ar chema, oare ? "Asa ca nu m-a obosit sa citesc mai departe" Cum te-ai simti tu daca un judecator, la tribunal, ar proceda ca tine, dand sentinta (publica !)fara sa te asculte pana la capat? Pentru ca poate la fel ma simt si eu. Sigur, poate nu vei pierde nimic necitind pana la capat, dar crezi oare ca eu pierd mai mult ? Apoi... « Ce m-a facut atenta ca nu sunt in fata unui eseu serios si nici macar serios documenat a fost afirmatia: "Iisus este un simbol" …eu port o cruciulita la gat nu pentru ca da bine in fata celorlalti, ori ca accesoriu vestimentar (exista si asa ceva !). O port ca simbol. Il purtam pe Iisus, si mai exact ceea ce simbolizeaza el : credinta in bine. Da eu cred ca Iisus este azi un simbol. A binelui. | |
| = * * * * | octav chivulescu [11.Apr.06 15:16] |
| Va raspund, domnule Stefan Paul Gabriel, deoarece consider retoric doar sensul dat de dvstr, nu si intrebarile in sine. Tocmai, eu consider ca fiind mai « minune » faptul ca Iisus a reusit ceea ce si-a propus, si anume sa devina reperul binelui pentru miliarde si miliarde de oameni, pe parcursul a mii de generatii, decat sa accept ca fiind minuni adevarate transformarea apei in vin sau toate celelalte, nu le mai enumar acum ! Si mai consider ca in acest fel si este mesagerul vointei lui Dumnezeu, sau Fiul Domnului, cum spuneti, si nu fiul sau …fizic(!!!), ori forma in care Dumnezeu a coborat pe pamant. Chiar si pentru Iisus ar fi fost imposibil sa-L cuprinda. I-a cuprins doar anume ganduri si intentii. Dumnezeu nu ne-a creeat ca sa ne autodistrugem, corect ? Daca in lume insa va hotara raul, o vom face, iar daca binele, vom scapa. Asta este principalul mesaj adus de Iisus, bineinteles, dupa opinia mea. Si nu cel ca daca voi fi bun, voi merge in rai, iar daca voi fi rau, in iad… Lumea intreaga insa, da… Eu azi trebuie sa vad ca un stramos de-al meu, categoric inspirat de Dumnezeu, si-a sacrificat viata pentru ca eu sa pot intelege si alege. Si nu mai pot crede ca Eva este facuta din coasta lui Adam, adliteram. (Desi poate nici nu va inchipuiti cat adevar se ascunde in aici…). Nu credeti ca suntem mai evoluati in monoteism, decat am fost cand eram in politeism ? Lucrurile evolueaza… Vi se pare ca lumea, azi, este asezata pe pace sau pe razboi ? Pe ratiune sau pe instinct ? Cred ca asta ar trebui sa ne preocupe mai intai. Si am fi si mai in sensul dorintei lui Iisus… | |
| = O simpla trecere | Pandele Maricica [13.Apr.06 16:48] |
| Las si eu cateva randuri. 1. In primul rand, da, Iisus a fost inteligent. As putea spune, cum ati afirmat si dumneavoastra, ca a fost extrem de inteligent, fiindca a inteles si a prevazut lucruri pe care altcineva nu ar fi putut sa le prevada. 2. Nu cred ca ar trebui "ridicat in slavi" Iuda, dar nici condamnat. Nu o putem face noi, putem doar sa luam exemplu cum sa nu facem si-atat. Dar, ar trebui sa tinem cont de urmatorul fapt: el nu avea nici un drept sa-si ia viata, atata timp cat nu si-a creat-o. I-a fost data de altcineva. Apoi, chiar daca Dumnezeu a prevazut toate acestea, nu ar fi bine sa credem cumva ca ne-a controlat ca pe marionete - nu ca ati fi afirmat asa ceva, dar e bine de precizat. Tot ce a facut a fost ca anumiti oameni s-au intalnit in aceeasi perioada istorica. De aceea, a fost numai alegerea lui Iuda de a se sinucide. Dar, ca un contraexemplu, ar trebui sa fie Petru care conform Bibliei, "s-a lepadat de 3 ori" de Iisus, dar si-a continuat viata. Nu i-a fost frica de Dumnezeu si si-a dat seama de ce a "gresit", pentru ca el a avut o menire. Scopul lui in viata a fost raspandirea crestinismului. Nimeni nu se naste degeaba. 3. Desi par simple povesti, lucrurile scrise in Biblie sunt extrem de complicate. Sunt foarte multe unghiuri de abordare, cu ajutorul carora poti sa interpretezi ce scrie acolo, dar toate informatiile care s-au dovedit, pana acum, au confirmat Biblia. 4.Credinta se arata prin fapte, nu prin vorbe. Asa ca, relatia dumneavoastra cu Dumnezeu, fara sa vreau s-o neg, dar era mai bine, consider eu, sa o pastrati secreta. Iisus nu a spus in gura mare ca el este fiul lui Dumnezeu. Le-a dezvaluit-o, voalat, apostolilor. Stia ca numai exemplele sunt credibile. Iar pasajul pe care l-a citit de pe pergament, daca nu ma insala memoria, l-a citit intamplator. Trebuia sa citeasca fiecare barbat din templu cate un pasaj, iar el si-a aruncat ochii exact pe acela - bineinteles ca nu a fost o simpla coincidenta. 5. De fapt, in comunicarea cu Dumnezeu, nu stim daca Iisus a vorbit sau nu cu Tatal sau. Atata timp cat credeti in "reincarnare", desi nu e cel mai potrivit termen, deoarece il folosesc yoghinii, acceptati existenta unei alte lumi. Iisus a comunicat cu alta lume, nu stim cum. Oricum, e clar ca nu a fost numai om, pentru ca altfel ar mai fi gresit. Dar el avea pe cineva - poate in imaginatie, in cap etc. - care sa-l sfatuiasca sa nu dea gres, sa nu se abata nici un moment de la destinul sau, oricat ar fi de greu. 6. Nu stiu daca este cazul sa ne acceptam soarta, adica sa credem ca nu ne putem impotrivi la ceea ce se intampla. Ba da, avem de ales in fiecare moment, problema s-ar pune sa respectam anumite principii de bun simt. 7. Nu e legat de textul dumneavoastra, dar partea cu pacatele a fost pusa pentru a-i inspaimanta pe oameni. Pentru unii e singurul mod de a-i convinge de ceva. Iar limba romana, cred eu, exprima cel mai bine "pacatul". Cand spui "e pacat sa faci aia...", o spui cu o parere de rau: ceva de genul, n-o face ca nu-ti aduce bine. Da, daca s-ar evita "pacatele" lumea ar trai in armonie, nu ar mai exista conflicte si neintelegeri. "Pacatele" sunt negarea principiilor dupa care ar trebui sa functioneze armonia. Ar mai fi multe lucruri de discutat, dar acesta nu si-a propus decat sa fie un comentariu. Nimic mai mult. Cu respect, Mari | |