| = . | George Pașa [09.Dec.07 13:20] |
| O poezie a solitudinii, cu două comparații sugestive, în special aceea din final. Ne risipim atât de ușor, Vasile, dar ceva tot rămâne. Dincolo de întristări și trădări, căderi, rămâne privirea îndreptată spre cer. Apreciez aici sinceritatea discursului, coeziunea ansamblului. Sigur, cele trei definiții poetice din debutul textului mi se par cam multe. Poate că dezvoltarea lor în secvențe mai ample ar fi adus un plus valoric. Spun cum aș fi scris eu, dar tu știi mai bine. | |