| = părere | Ecaterina Bargan [30.Nov.07 16:27] |
| începi cu niște expresii mai jucăușe dar reci pt a dezmorți atmosfera. da, prospețimea frigului și aerul umoristic, am și zîmbit. par a fi niște amintiri plăcute imprimate adînc în suflet, asta se vede după precizia chirurgicală a timpului. parcă și te văd micuț cît o jucătie de pluj mult visată de orice copil ducînd volanul bicicletei cînd într-o parte cînd în alta cu o frică teribilă înăuntru că mai mai are să cadă o roată sau genunchiul stîng. unudoitrei pare a fi o formulă care arată cît de simple-s toate-n lume. prezența iernii, oricum. uneori îți vezi dintr-o parte mîîinile atît de amorțite încît ai impresia că ești manechin. întoarcere în prezent, la toate patimile, plăcerile și secucțiile cotidiene. a iubi cîte o femeie zilnic, adică 365, ajută la trecerea mai rapidă a anului. și iar cădere în amintiri. circular cumva aici construit. | |
| = ecaterina | emilian valeriu pal [30.Nov.07 17:23] |
| Multumesc frumos de interpretare. Am preferat un timbru jucaus pentru ca la fel cum exista oameni care scot ce e mai rau din tine exista oameni care te fac bun. Iar eu am un asemenea om linga mine. | |
| = "cafea pîine neagră și dulceață de nuci." | ioana matei [30.Nov.07 21:07] |
| cuvinte ce ma duc cu gandul la o trecere a "negrului", in etape, de la amar la dulce...textul pare sa stea sub semnul povestii despre lupta cu durerea si frigul...in cele 365 de femei vad 365 de priviri diferite ale barbatului ce redescopera permanent femeia din "aceeasi" femeie..."ca să nu uiți trebuie să te doară.", o alta idee grea de sens...interesanta si durata de "patru ani trei luni și două zile." a invatarii lectiei durerii... parca ar fi trei trepte...daca reusesti sa parcurgi cei patru ani, miraculos ca o clementa, se produce saltul pe o noua treapta, ce tine doar trei luni apoi inca un salt pe o alta treapta ce tine si mai putin (doua zile)...cam asa privesc ochii mei aici etapele unei purificari a iubirii/durere... | |
| = spre ziua în curs | Zaharia Ramona [01.Dec.07 09:23] |
| Ce mă uimește mai mult este faptul că tu vorbești foarte expresiv despre frig dar textul degajă o extraordinară căldură. Nu este nicio urmă de pozitivism exagerat, cu toate astea, finalul te surprinde zâmbind și îți descrețește fruntea spre ziua în curs. | |
| = ioana, ramona | emilian valeriu pal [01.Dec.07 09:47] |
| Ioana, ai dreptate in ce priveste cele 365 de priviri. Iar ideea subliniata e cea care construieste textul. Multam de semn. Ramona, nu am vrut un text inghetat. E scris pentru cineva care se trezeste intr-=o dimineata friguroasa.:) Multumesc de lectura. | |