| = delicioasă | Zaharia Ramona [23.Nov.07 09:10] |
| Acțiunea își urmează direcția nefragmentat, personajul principal se conturează “din mers” în linii simple de creion chimic, spre deosebire de culoarea dialogurilor (portretul e doar schițat, îmi place că nu e grabă în alcătuirea lui). Năzbâtia ursului este absolut delicioasă. | |
| = continuarea | Maria Tirenescu [23.Nov.07 15:34] |
| Ca în toate povestirle tale inspirate de întâmplări din Bucovina, ritmul și culoarea locurilor, dialogurile și descrierile sunt de remarcat. Toate mi-au amintit de viața pe care o aveau cei din nordul țării. Puțină nostalgie... Aștept continuarea. Cu prietenie, Maria | |
| = O dramă reală | Marian C Ghilea [23.Nov.07 17:09] |
| Ramona, doamna Maria, vă mulțumesc mult pentru vizită și răbdarea de a parcurge textul până la capăt. Probabil este unul din cele mai lungi apărute pe poezie.ro și îmi imaginez că nu toată lumea a avut răbdare să urmarească întreaga poveste. Deși năzbâtia ursului e 100% fictivă, restul poveștii e inspirată din realitate. La mine în familie numai, un urs ne-a omorât trei miei prin 1981 și o vacă 11 ani mai târziu. Alții au fost mult mai greu loviți. Poreclele menționate au existat printre bețivi notorii din zona mea, însă am modificat complet personajele pentru a nu fi lipsit de respect față de nimeni. Continuarea va trebui să urmeze întâmplările din anii următori și va avea un aspect mai dramatic decât începutul. Doamna Maria: încă o dată, mulțumiri pentru ochiul de vultur cu care ați identificat greșelile de tipar și cele câteva inadvertențe ortografice apărute în text. Sper ca lungimea textului să nu-i descurajeze pe toți cititorii nici pe viitor. | |
| = Îmi place vulturul | Maria Tirenescu [23.Nov.07 19:35] |
| Acvila non capit musca. Îmi place vulturul ca pasăre care trăiește la înălțime și care nu se ocupă de fleacuri. Expresiile acestea în latină sau altă limbă sunt pline de conținut. Important e să citim și să facem schimb de imagini, expresii și să depănăm amintiri despre locurile natale. Vor citi cei ce vor rămâne după noi. Cu prietenie, Maria | |
| = o eroare? | Maria Tirenescu [23.Nov.07 19:41] |
| Am scris românește acvila, ca pe un cântec. Au trecut 40 de ani de cand am absolvit liceul și n-am mai avut nevoie de latină. Așa că, aquila... Să știe și absolvenții de azi ai liceelor umaniste atâta matematică pe câtă latină știu eu, încă n-ar fi prea rău... | |