| = :) | Carmen-Manuela Macelaru [16.Nov.07 11:31] |
| azi se intampla ceva in atmosfera, numai poeme reusite. mi-a placut ideea cu raul care intra in oras ca o mare primejdie.singura chestie care personal ma deranjeaza e diminutivul pestisori, dar asta depinde de gust.felicitari. mcm | |
| = rîu "străin"... | ioana matei [16.Nov.07 14:12] |
| poate de aceea privind doar dintre maluri e ametitoare si alba perspectiva fericirii...dumnezeiesc "trag clopotele" printre cuvinte...un text care vorbeste de la sine... | |
| = semn | Vasile Mihalache [16.Nov.07 15:30] |
| La o privire mai de departe văd un poem de o frumusețe stranie, care mă încântă, dar cârcotaș cum sunt, mă apropii și simt mai mult decât văd o falie în interior, explicabilă doar din pdv al avântului inspirator. Râul moartea-viața ca o primejdie mare, mi se pare prea mult.Oricum starea de frumos a fost creată. | |
| = ai dreptate | Costel Stancu [17.Nov.07 13:37] |
| Bineînțeles, e pești aurii, nu peștișori aurii. Nici nu îndrăznesc să-ți spun cîtă dreptate ai. Dar e vremea vinului și bărbații se chinuie cu ea. Cu ea, vinul. Poemul tău de la biografie e nemaipomenit. nu crezi că nomadul e de fapt naufragiatul? Știu, o să-mi spui că naufragiatul e un nomad al apei... Observația ta e atît de discretă că nici nu înțeleg de ce te cheamă Măcelaru. Cu drag mult, Costel. | |
| = :) | Carmen-Manuela Macelaru [17.Nov.07 14:51] |
| iubitul este nomad in el insusi, asta face toata ziua, se muta de colo colo, nu stie ce este sedendarism, de aceea inventez si eu o furtuna sa scap de el, dar chipul lui e mereu altul. by the way, revin, diminutivele taie din orice elan, din orice putere, anuleaza oarecum si aminteste de lucruri mici/marunte. mai trec. mcm | |
| = costel | cezara răducu [17.Nov.07 16:19] |
| ,,Fericirea lor e albă ca o pană căzută, aievea, din cer,, simplu,fără prea multe cuvinte o stare de grație bine conturată. p.s. te salut,,,colega,,! | |