| = "urca oile la cer, mergi si tu odata cu ele" | Lavinia Micula [04.Apr.06 09:44] |
| am retinut felul in care lucrurile pot fi altele decat acelea pe care le percepem. te citesc. impresionanta biografie! thais | |
| = guru mircea, da-mparate, am venit sa mi te... etc | ioana barac grigore [04.Apr.06 10:12] |
| mircea, oare ma insel cand afirm ca detectez un vag aer educativ-moralizator in poemul tau...?! cred ca este mult prea transparenta intentia si relatia cu cel dinainte. altfel, stii cat de mult te pretuiesc... cu drag | |
| = Schimbă-ți numele, ascunde-te în munți | Maria Prochipiuc [04.Apr.06 12:11] |
O metamorfoză a lucrurilor, aduse din actualitatea imediată, așezate fără prea multe scamatorii, ci doar lucrurile sunt cele care pot lua diverse forme. Am mai citit texte din pagina ta, cred că este prima mea oprire aici, e un vers cu care nu sunt obișnuită, parcă prea multă realitate, nimic intuitiv, parcă nici liricul nu are loc să pătrundă printre cuvinte. Poezia ta mi se desfășoară ca o poezie mai mult de construcție, mai puțin sentiment, cred că doar raționalul e cel ce pătrunde prin versul tău. Imagini interesante: Există undeva un ventilator care le împrăștie Și altundeva o pâlnie care le suge Un iepure și fă-l salcâm, ia un salcâm Și fă-l fereastră. Finalul e interesant. Voi reveni, trebuie să mă obișnuiesc cu imaginile construite de tine, și mai ales cu versul tău, mi se pare interesant. | |
| = pot deveni | valeriu dandes ganea [04.Apr.06 21:53] |
| pot deveni oricine de acum, citindu-vă, poate că mai puțin Avraam, mai puțin Soren Kirkegaard, toate acestea pentru că dacă nu am reușit decât în greșeli să fiu eu, mi-ar fi tare greu să fiu altul. Mi-ar place să fie literele oile pe care să le păstoresc spre cer, nu reușesc să le îmblânzesc, par mai degrabă capre sălbatice. Să găsesc cheia, da, să găsesc cheia, dumneavoastră chimic, electric vă cresc din oase, din mineralele neîmpăcate între ele, chei și ventilatoare. Mă închin poeziei. | |
| = 'Au această putere de schimbare. Fă-le să lucreze pentru tine,' | Erika Eugenia Keller [04.Apr.06 23:28] |
| un poem placut ca majoritatea poemelor dv dar eu as fi preferat femeia, robot de bucatarie.. nu gandac iar finalul nu patrunde in sufletul celui care se daruie cu totul credintei pentru binele meu, al dv, al omenirii "Urcă oile la cer, mergi și tu odată cu ele Acolo te vei numi Petru sau Ioan, sau Emanuel, Sau Iov, sau Iacov, sau cine știe cine" sunt multi oameni deosebiti care au pentru ce sa lupte in mica lor lume dar au preferat să fie "păstori" intr-o credinta deplină pentru o lume mai mare. Eu asa percep versurile dv..poate gresesc... poemul dv ma trimite la 'Lupta vietii'-gazel de G.Coșbuc ...." o luptă viața deci te luptă cu dragoste de ea cu dor...esti un nemernic de n-ai un țel hotarator..traiesc acei cei vor sa lupte iar cei fricosi se plang si mor... (cred ca asa era...) cu drag si respect, erika | |
| = fă-te poem, poemule! | dan mihuț [05.Apr.06 03:16] |
| poemul poate e bine scris, dar ideea e una lipsită de substanță. hai să ne facem orice de dragul de a nu fi simțit că am trăit. există un ventilator în centrul poemului care împrăștie poezie fără să dea consistență. finalul vrea să fie nereușit alegoric. | |
| = pe aratura | George Asztalos [21.Apr.06 22:11] |
| Poemul merge bine dar finalul livresc o ia pe aratura.Puteai continua dupa "urca oile la cer" cu: - si fa cerul...ETC (pe aceeasi linie)sau,eu cred ca era mai bine sa dai o solutie acelui simtamant de jucarie furata (traitul degeaba).Branza e buna.Ai grija la burduf,sa nu fie de caine.Daca doi oameni iti spun ca esti baut,e cazul sa te culci, cred.Somn usor! | |
| = floare-automobil si iepure-crocodil? | Florina Daniela Bordieanu [21.Apr.06 22:29] |
| citita de doua ori, ca sa fiu sigura de perceptia initiala, am aceeasi senzatie de cuvinte imbinate si atat. mesajul e limpede, e dat de doua versuri extrem de a-poetice si declarative, dar nu simt legatura intre ele (ca fiind "cauza") si "efect" (solutiile divers-ciudat-irealizabile chiar luand forma unor vise: floarea automobil si iepurele crocodil, etc.) la ce ar folosi sufletului (presupus trait degeaba) asemenea variante de supravietuire? n-am sa pot (pentru ca nu vreau) deveni vreodata aberatii spiritual-genetice. nu comentez forma poeziei pentru ca e omogena. comentez doar ideea ei, ca ecou in mine, cititor oarecare. | |