= pietre-n cale si iar pietre | Eduard Rosentzveig [17.Oct.07 03:04] |
Frumos realizata regresia in copilarie, sugestii specifice flash-back-ului cinematografic, un balans hipnotic acum-atunci dezechilibrat in ultimul vers de imperfectul "statea" (stătea ostenit cu părul alb și c-o piatră mare în mână) pe care eu il simt mai degraba "stă", pentru a-i reda poemului discursivitatea. Fain poem, alaturi de excelentul Tagore. Eduard Rosentzveig | |
= Eduard Rosentzvelg | Mahmoud Djamal [17.Oct.07 03:11] |
deja era corectat pana sa primesc acest comentariu, iti multumesc de trecere si pentru apreciere. Onorat de vizita Djamal | |
= Eduard Rosentzveig | Mahmoud Djamal [17.Oct.07 03:33] |
Erata imi cer scuze. | |
= Djamal, | Dana Mușat [17.Oct.07 10:51] |
textul tau pare complicat, dar nu este De asemnea, reusesti intr-un fel sau altul sa intineresti textele si sa le dai o inocenta aparte, fara sa le incarci. P.S. japonezii credeau ca prin meditatie poti sa spargi o piatra tipand la ea. interesant, nu? | |
= Dana Musat | Mahmoud Djamal [17.Oct.07 11:45] |
Dana, iti multumesc de trecere si pentru apreciere. bucuros de vizita Djamal | |
= pietate | heghedus camelia [18.Oct.07 09:17] |
un stil degajat și spontan. reușită imaginea gropii, absolut necesare pentru a aminti de cele înalte. la fel imaginea copilului îmbătrânit cu piatra în mână. o poezie autentică, ce-și află menirea | |
= heghedus camelia | Mahmoud Djamal [18.Oct.07 09:56] |
camelia, iti multumesc de trecere si pentru apreciere. incantat de vizita | |