| = criza existențială a poetei | silviu viorel păcală [10.Oct.07 20:57] |
| este provocată de neînțelegerea sensului, de absurdul alegerii | |
| = . | nica mădălina [11.Oct.07 09:16] |
| îmi pare nițel prea accentuator sudul acela (eu una când citii noapte vazui și miazăziul alături oricum, pentru orientare). și în ritmul meu ciudat citii loc de judecată. cum că mai scurt, mai înfipt. apreciez o descleștare din multele straturi care să înghită aerul. așadar trece mai lesne textul. către cititorul din mine. fără să fie ușurel. | |
| = părerea mea de astă dimineață | Costin Tanasescu [11.Oct.07 10:31] |
| "prin intersecția asta trec femei cu ochi imobili/ în rochii funebre rochii nupțiale", păi e redundant... "nu iau nici măcar autobuzul de seară merg în pas mărunt alunecă într-un timp spart", de-a dreptul neinspirat... din tragic se alunecă în comic. "intersecția asta" cu "ruta asta" câteva versuri mai jos denotă neatenție din partea autoarei. "dumnezeu le-a dat ruta asta de toamnă materialul domestic al vieții câteva străzi pesemne un bărbat sau altul" exprimare alambicată care insuflă ambiguitate. "nici DE asta nu le pasă așa cum nu le pasă DE noapte DE sud", acustică neîngrijită, formă așișderea n-are rost să continui... am să mai trec. | |
| = Silviu, Mădălina, Costin | Ela Victoria Luca [11.Oct.07 11:51] |
| Silviu, este o privire de ansamblu asupra unei intersecții prin care trec anumite femei. Mădălina, sudul poate fi oricare punct cardinal, dar sudul pământului pare uneori mai viu, de aceea acetse femei cu ochii imobili nu îl mai găsesc. Da, e un spațiu în care sensul poate fi oricare, esențială e alegerea destinației, se pare însă că accidente îs peste tot. Respirăm. Costin, nimic redundant acolo, fiindcă rochia funebră (de doliu) este diferită de rochia nupțială (de nuntă), totuși. Despre "asta" și "de": sunt special alese pt tonul cvasi-persiflant-amar-ironic al poeziei. Nu văd nimic alambicat în cele 3 versuri unde zici tu că ar fi alambicare, chiar e f simplu, prea clar, acum când recitesc. Iar acustica este cumva zgârâitoare, fiindcă așa a fost alegerea mea în această atmosferă. Să zgârie cumva toate simțurile. Posibil că e neinspirată. Ela | |
| = ? | Dana Mușat [11.Oct.07 15:29] |
| eu aș zice mai degrabă că mersul acesta al femeilor este direcționat într-un sens giratoriu, pentru că, până la urmă mișcarea este una circulară și continuă. Pleacă de unde ajung și ajung de unde pleacă. Oare gândesc în aceeași direcție cu tine sau pur și simplu interpretez în felul meu? | |
| = Dana | Ela Victoria Luca [11.Oct.07 15:45] |
| Da, e o mișcare circulară, singura prin care s-ar putea evita accidentele grave, dar mișcarea asta nu se poate face la nesfârșit. Așa, ca în ritualurile de naștere, de nuntă sau de înmormântare, sau la orice ritual, în-cercuirea la un moment dat e necesar să fie oprită, ca să-ți poți găsi și urma drumul. Într-una din lumile posibile. Ela | |
| = da | Dana Mușat [11.Oct.07 15:56] |
| corect. asta am intuit. dar, m-am gândit în sensul strict al textului tău. Pentru că aici totul e circular și perfect, aș putea spune, nimeni nu se împiedică de nimic, nimeni 'nu frânează brusc'. Singura inconveniență este traversarea incorectă prin inimi. Finalul anticipează ceea ce mi-ai spus tu. Pentru că este cert faptul că vor obosi și, prin urmare, unele se vor opri, de aici și oprirea mișcării. | |
| = comentariu | bargan ecaterina [11.Oct.07 18:46] |
| din punctul meu de vedere "femei. fără sens giratoriu" este o poezie foarte simplă cu un mesaj cît se poate de clar. pe drumul de filigran fiecare femeie măriatată sau văduvă își alege sensul, menirea, destinația, developîndu-și orientarea, pe care nu o vor găsi fără cealaltă jumătate "însoțitorul". văd aici o schemă/ traseu al drumului prin porțile vieții. ochii imobili ar semnifica certitudinea alegerii sensului categoric și definitiv păstrat de dumnezeu pentru fiecare dintre ele - motivul sorții. unicul segmet de text contestabil este traversarea prin inimi care în opinia mea nu are reguli. în fond apreciez plasticitatea feminină a versurilor, integritatea ideii precum și limbajul simplu/ respirația substraturilor poetice. felicitări. | |
| = erată | bargan ecaterina [11.Oct.07 21:33] |
| segmet - segment p.s. rectifică "Anumite limite" în mottoul tău. seară plăcută | |
| = Dana, Ecaterina | Ela Victoria Luca [11.Oct.07 22:29] |
| Dana - poezia mea, și realitatea de la care a pornit (o moarte într-o zi, o nuntă a doua zi...), include toate sensurile, și pe cel giratoriu. E bine că le-ai acceptat, pe toate. Ecaterina, mi-o plăcut cum ai scris tu mai sus despre ochii imobili și motivul sorții. Mi-ai deschis alt sens. Alt cerc. La partea cu traversarea corectă a inimii, poate fi ceva contestabil, în funcție de ce semnificație sau ce referință ai pt corect. Dacă legi de final, e cu Judecată. :) Mulțumesc pt semnalarea typo din motto. Ela | |
| = revin | bargan ecaterina [12.Oct.07 07:36] |
| citisem judecata cu un alt sens. abia acum observ, raportat la final, se intregeste si ideea. e ok asa cum ai scris, si imi place ca-ti stapinesti cuvintele. da, nu e nimic contestabil. mea culpa. | |