| = emotionant | Alberto M. Popesco [03.Oct.07 13:53] |
partile bune: povestea despre maria, batrana cersetoare; carnea prea frageda a intamplarii; steaua cazatoare din pomul urias partea mea putin buna: m-am nascut la marginea lumii... aduce a poem radiofonic :D p.s. mi se pare mie sau unoeri ai tinut microfonul prea aproape?! te salut amical, | |
| = poezie | Marinescu Victor [03.Oct.07 13:50] |
| spun doar ca am trecut atat niciodata mai mult fiindca versurile tale nu-mi dau pace doar trec "nici nu voi privi spre mine când am să plec mușcând aprig din carnea prea fragedă a întâmplării coaptă la timp îndeajuns potrivit măsurat sau nu" semn | |
| = răspunsuri | Dana Banu [03.Oct.07 14:03] |
| Alberto, am un jaf de microfon vechi pe care îl arunc fix și exact în acest moment da' tocmai am dat alarma în târg și vine un prieten cu niște căști(cu microfon desigur) nou-nouțe, când ajunge microfonul cel nou va ajunge și varianta audio îmbunătățită(chestie de o oră sau 2:)) nu postez fără să mă ascult înainte pentru că ăsta e felul în care îmi corectez mai nou textele scrise pe fugă, trebuie să recunosc că nu prea am răbdare, cum scriu câteo poezea cum o arunc degrabă în ochii lumii:) Victor, unde-i pace nu-i de mine, semnul tău rămâne, povestitorule de pe strada lebedei nr.21, să nu uit, vă mulțumesc pentru lectură și trecere în vizită pe aici salut :) | |
| = chestia cu cercurile lui Faust | silviu viorel păcală [03.Oct.07 17:09] |
| cercul recunoștinței pare că ne subjugă, cred că asta mă preocupă pe mine nu mă băga în seamă! | |
| = acest și | Ioan-Mircea Popovici [03.Oct.07 19:37] |
| O voce calda si trista, pe care-o ascult acolo-n memorie, rupe din mine-o bucata de Infinit si-o lipeste de-un cerc si-o piatra. Intre cele doua atingeri, ca-ntr-un ecou-oglinda, in paranteza unui alt inceput din aceeasi poveste, tu zici atat cat poti spune. Ce nu poti urmeaza cararile altor distante... mă născusem la căpătul pământului într-o noapte cu pendul haotic măsurând ore pustii o stea a căzut atunci și s-a lipit de țipătului meu de copil mereu surâde întrebându-mă ce mai fac și.................................. acest și l-ai continuat pe-o parte de cerc cu care-ai deschis un inchis mai vechi... ca dintr-un pom uriaș cade până la urmă steaua fiecăruia coaptă la timp............... Si astfel se implini zicerea! | |
| = mene tekel fares | mircea lacatus [04.Oct.07 03:34] |
| asa v-a pleca sufletul de la noi masurat cantarit si impartit :) dana miscatoare poezii mai scri tu ma faci sa viu tot mai des pe aici si tot mai rar:)! emir | |
| = Silviu, Iann, Mircea, | Dana Banu [04.Oct.07 09:40] |
| Silviu, spui să nu te bag în seamă dar bănuiesc că pot să te salut foarte încet cât să nu îți dai seama că te-am văzut:) Iann, să știi că uneori recitesc comentariile pe care mi le lași, ai un fel fascinant de a povesti despre poezie, mă bucur să te știu aproape și de acest text Mircea, nu știu cum pleacă sufletul, vezi că la finalul poezelei am pus acel "sau nu" tocmai din cauza asta:), să îți spun cum facem cu trecerea ta pe la mine- dacă scriu rar treci rar dacă scriu des treci des și gata, e simpu:) vă mulțumesc, cu prietenie | |
| = help dana | Anni- Lorei Mainka [05.Oct.07 15:05] |
| sunt prin apropiere / si evident ca nu pot patrunde cum si bine zici.....puterile lunii nici nu mi ledoresc este miine cenaclu//// poate daca e vin si eu / poate ca totusi as putea fi ajutata in aceasta lb romana / scrie/mi rasp. la ultimul bilet de azi.....sper sa te revad si reaud curind, anni | |
| = ? | Dana Banu [05.Oct.07 15:14] |
| anni, mulțumesc pentru semn...nu prea înțeleg ce se întâmplă(ca întotdeauna sunt paralelă cu mersul norilor pe cer:)) dar sunt sigură că am să te ajut dacă pot, dacă am cum... din câte știu nu e niciun cenaclu mâine PS: scrie-mi pe adresa de e-mail [email protected] | |