Comentariile membrilor:

 =  semn de trecere3
Ciobanu Livia
[01.Oct.07 12:07]
Putine astfel de texte citesc pe agonia...Mi-a placut si las un semn de trecere.

 =  semn
Domnule Konig citindu-vă mi-am amintit de un anume fel de a scrie... ceea ce demult nu am mai citit. Dialogul și modul de a descrie personajele mi-a amintit olecuță de Gabriela Adameșteanu cu romanul ei Dimineața Pierdută.
Felicitări și la mai multe

mai trec pe aici

Cristina

 =  ...
Mihai Robea
[01.Oct.07 13:08]
greu să-ți găsești cuvintele în fața povestirii ăsteia, cum spui, "fantastice". Despre firescul scrierii si despre vocație, despre lumina din gesturi, despre sensuri și despre împărtășanie și despre amărăciune. O povestire ca un gest unic.




+ oralitate, culoare locală, tramă studiată
Dana Banu
[01.Oct.07 13:39]
reușit lexicul dialectal din povestirea de față, un text care trădează o atenție desăvârșită a autorului asupra scriiturii(trebuie să recunosc că m-ai surprins plăcut prin proza asta), dialoguri vii, bine redate, personaje de o naturalețe surprinzătoare

după ultimele 2 producții ale tale care pe mine una m-au băgat total în ceață prin lipsa lor de coerență și har iată că te regăsesc scriind puternic și asumat, se pare că ești un prozator de certă valoare

nu e nimic ostentativ în textul acesta, oltenismele pe care le stăpânești atât de bine dau culoare și captivează cititorul, trama e studiată și nu suferă de salturi mortale sau paranteze inutile

las aici un semn de respect pentru konig-prozatorul

PS: ai făcut treabă bună aici, băiete, felicitări

servus
:)

 =  fantasticul
heghedus camelia
[03.Oct.07 06:35]
foarte bine dozat, fără a sufoca, pare doar instrumentul de redare a nedumeririi și deznădejdii omului prin apropierea căruia a trecut moartea. se spune că victoria supremă a vieții constă în stiința de a muri destoinic. alătur celorlalate și felicitarile mele.

 =  er
heghedus camelia
[03.Oct.07 06:36]
celorlalte

 =  Sa traiesti fata ...si...
Cătălin Găian -Konig
[04.Oct.07 13:54]
Sa-mi traiasca steaua...servus danule...dar sa stii ca ...lipsa de coerenta are si ea harul sau, mai ales daca stam sa ne gandim ca ceea ce este astazi prea coerent este fad si lipsit de substanta.

 =  templierul prozator..ha ha ha
Cătălin Găian -Konig
[04.Oct.07 13:54]
Una peste alta Livioara si mihai sa traiti si sa si infloriti proza pe care si voi o scrieti, pentru ca este tare triste toamna asta . Textul a venit dintr-o data( ca de fiecare data le mine )...avand in minte povestile mamaiei Lenuta de la Craiova, povesti despre inceputului de secol xx, inmiresmat in anii '70, in serile ruginii de de toamna de mirosul de peste prajit de "manurile" ei...
va saruteste templierul

 =  Mai mai mai...
Cătălin Găian -Konig
[04.Oct.07 22:56]
Camelie draga mea, nu stiu cum se face dar sunt sufocat zilnic de cuvinte, prin natura profesiei de jurnalist. Faptul ca vezi textul aerisit ma incanta, asta pt ca am crezut textul dintr-un inceput putin imbacsit...te saruteste templierul

 =  "privind peste umar", nestiute clipe
Amalia Cretu
[04.Oct.07 18:07]
cu umor si intelegere, naratiunea de fata sugereaza ca se poate crede intr-o "altă lume, neștiută de nimeni, parcă mai curată decât aia în care trăim" azi;
ai redat excelent atmosfera unei situatii greu de ignorat in conditiile in care..."doar Dumnezeu le știe pe toate"
aprecieri,
amalia



 =  Amalia draga mea
Cătălin Găian -Konig
[05.Oct.07 13:43]
...ochiul tau de "prof" ma aduce cu picioarele pe pamant...in sensul ca ai avut intelegere cu mine, biet mirean, si ca nicidecum nu am incercat sa deslusesc caile incurcate ale Domnului! Sarutari de la templier

 =  Măi, Cătăline
Silvia Bitere
[05.Oct.07 20:07]
trebuie să spun și eu ceva, că nu se poate altfel.
Textul mi se pare cu foarte mulți draci, laci, dintr-alea ale ma-sii spuse pe șleau. Până aici este ok dar sincer , Cătălin, tu poți mai mult. Acel "Dumnezeu le știe pe toate" ar trebui invocat sub o altă imagine...ce doamne, iarta-mă! Ai început foarte bine cu "De la moartea copilului totu-i mersese prost. Plecaseră odată cu el în pământ și umbletul și cântecul. Chiar și picătura de speranță ce-i rămâne omului după faptul unui rău împlinit, rău al vieții lui de câine..." Nu știu, mă așteptam să văd o scenă stil creație-durere-valoare artistică, un Jacques Brel...ne me quitte pas...În fine... cred că sunt într-o pasă emoțională așa
c-o șterg repede fără ca tu să mă fi văzut deja...
Nu știu... lasă-mă să fiu umbra câinelui tău...

Plecăciuni,
batoriada evident

 =  ma cherie Silvie...
Cătălin Găian -Konig
[06.Oct.07 00:19]
tu poti spune orice, vorba aia, daca eu vreau sa te aud vorbind te pot auzi, chiar daca tu nu vorbesti...!?!? iata ce resturi de inspiratie ma incearca in ceste ore tarzii ale noaptii acesteia de toamna frumoasa...delirez...sau am devenit romantic..ha ha ha .Eram demult. Oricum dupa ce am postat-o am citit-o, de cateva ori cred, si m-au incercat aduceri aminte...Mamaia Lenuta povestindu-mi despre parintii care traisera nouasutelesaptele in Oltenia...Este adevarat imi spunea mamaie, nu simtisera intensitatea momentului trait de mosnenii din Moldova, dar imi povestea ca si cum traisera real framantarile...Ce imi aduc aminte foarte bine este ca imi povestea de cele doua surori ale maica-sii(strabunica mea), Angela Carnu' dupa sot si Varvara Paun care se casatorisera aprope de Darabani in nordul moldovei si ale caror barbati fusesera executati de Jandarmi. Este greau sa mai scri astazi despre acele vremuri, fara sa mergi pe fapte istorice(documentare) si sa mai fi si citit pentru asta...Este insa un stil care ma incearca de ceva timp, si sti cum se spune, scriem ceea ce suntem .."prin" ceea ce simtim . A venit toamna fata draga...si presimt ca nu o sa va aveti prea curand...gheata la mal...te saruteste templierul femeie Batoriada...

 =  Ei,
Silvia Bitere
[08.Oct.07 11:53]
Cătălin, mă poți ierta? Textul tău a fost sincer, s-a văzut asta, ti-am simțit trăirile chiar dacă tu nu crezi "daca eu vreau sa te aud vorbind te pot auzi, chiar daca tu nu vorbesti...!?!?"
Depste "nouasutelesaptele in Oltenia...", frământări și de ce nu un cutremuros Shostakovich, simfonia a 7-a... e dureros dar adevărat...


batoriada...

 =  din scurt
felix nicolau
[09.Oct.07 19:18]
ai mare simt al limbii. daca dai afara aprecierile alea moralizator-umanitariste si scapi de slavici, aia bagat-o pe maneca, esti prozator

 =  Intradevar...interesant..
Cătălin Găian -Konig
[09.Oct.07 23:25]
Felix dragule...acum nici nu stiu...sa ma bucur sau sa ma intristez ? Am sa merg pe mana ta...cred in ceea ce transmiti, poate si pentru ca nu o faci cu acel fel de solemnitate, specific criticilor de recenzii...de cartier...si vorba aia decat sa fiu printre poetii la metru mai bine un prozator in devenire...Si inca o data salut stilul unic in care iti arati interesul sau nu pentru scriiturile ...agonilor !
Te saluteste
al tau
...templier !

 =  moment
Stefan Doru Dancus
[04.Nov.07 15:44]
Atmosfera rurala mi-e pe plac. Ce n-as da sa pot scrie si eu un text asemanator! Chiar si "Pastele ma-sii de proasta!" este excelent plasat in intregul textului. Iar faptul ca la sfarsit "Dumnezeu le stie pe toate" ma convinge ca materialul de fata este unul pe acre greu il dscoperi in revistele literare ale momentului.

Dancus

 =  Dor...
Cătălin Găian -Konig
[06.Nov.07 01:19]
Dancusule drag, mi-a ajuns cartea de la tine acu' o saptamana...i-a trebuit ceva!...Multam fain...Eu am citit-o pana la urma pe aia pe care mi-ai dat-o la Muzeul Literaturii dupa lansarea Danei...Te salutez batrane...sigur iti mai gasesti drum prin Bucuresti..




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !