| = De profundis clamavi | Virginia Popescu [10.Jul.09 17:30] |
| Am citit cu uimire și plăcere o traducere demnă de a sta, fără să se rușineze prea mult, alături de cea a lui Alexandru Philippide... Asta presupune o foarte bună cunoaștere a limbii franceze, dar și a limbii în care a fost redată cu fidelitate.. Singurul lucru care i s-ar putea reproșa e măsura versului, nu mereu respectată... Lucrând și eu în acest domeniu, cunosc dificultățile care apar pe parcursul unei traduceri, mai ales la o poezie în formă fixă, cum este sonetul. Cu plăcerea lecturii... | |
| = Mulțumiri | Necula Florin Danut [21.Sep.09 11:51] |
| Doamna Virginia Popescu, mă bucură mult comentariul dumneavoastră! Mă consider un bun cunoscător al limbii române, fie ea „poezească” sau nu. În privința limbii franceze, sunt nevoit a recunoaște că nu o stăpînesc foarte bine, deși am studiat-o în școală 8 ani de zile. Am început s-o studiez cu minuțiozitate doar după ce l-am descoperit pe Baudelaire, pentru a putea să îi citesc în original și, mai tîrziu, pentru a-l traduce. Aceste lipsuri sunt compensate, cred eu, prin sentimentul de regăsire totală în poezia lui Baudelaire, peotul francez care are probabil cele mai multe traduceri în românește. Cu toate acestea, mi-am asumat riscul de a veni cu noi forme în limba română ale poeziilor sale. Nu-mi ocoliți traducerile plasate în biblioteca virtuală și mai aștept semne de la dumneavoastră. Cu sinceritate, Dan Necula | |