| = de ce să cred că marea este ca și iubirea? | Maria Marinela Circiumaru [26.Sep.07 08:31] |
| da..."De ce să cred că marea este ca și iubirea?"...tot încerc să îmi-îți explic de ce mi-a plăcut atât de mult versul acesta?...poate pentru că și eu cred adesea că marea este ca și iubirea...și cerul este ca și iubirea..și oamenii sunt ca și iubirea...și toate sunt ca și iubirea.. La o prima lectură, textul mi-a lăsat o urmă tristă, ca toate urmele care rămân..pe obraji și pe suflet, după o poveste de iubire care nu a vrut să se lipească de noi pentru totdeauna.. recitind, am descoperit printre rânduri acel miraculos "a putea": "Eu nu pot să mă înec..cel mult pot să zbor"..."aș putea ști".."am putea fi"...semn că îngerul nu s-a săturat să își mai crească aripile..dar nu mai POATE...nu îl mai ajutăm noi să le crească.. mi-a plăcut poemul.. maria | |
| = camelia | Carmen-Manuela Macelaru [26.Sep.07 09:21] |
| camelia, uite cum atragi tu aici:te ascund in cafeaua mea zilnica,buze de ciment,as putea sti(ti-a scapat un t)sa pierd fiecare umbra pe umarul tau,s-a saturat ingerl sa-si creasca aripile, incurabil/irecuperabil poem prin ultraromantismul lui.mi-a placut. mcm | |
| = Camica | Ioana Camelia Popa [28.Sep.07 05:58] |
| Multumesc de citire si de felul in care ati surprins aripa statuii din pene...pene care cresc in viu. Iubirea este vie si aripa este la fel, pe baza mitului olimpic in care statuia a prins viata din dragostea creatorului...Adica si voi, in cazul acesta, cei care dau viata povestilor, in cele din urma de la creatori porneste totul. | |