| = ce mi-a rămas | Andrei Lucian [09.Sep.07 19:49] |
| o imagine frumos subliniată:"zgarda era ruptă elocvent și în cercul ei imperfect răsărise naiba știe cum o păpădie". interesant balansul între a fi mort sau liber, că nu opui morții viața ci libertatea. | |
| = Mersi Lucian | George Asztalos [09.Sep.07 20:24] |
| pentru rezonanță și stendbai, mîndria libertății e tot ce ne rămîne viu cu adevărat, indiferent de gesticulațiile ridicole ale doamnei cu coasa ei imposibilă...:) | |
| = apreciind câinește | Aurelia Borzin [09.Sep.07 20:28] |
| George, aprecierile mele sau o "steluță" din partea mea sau amândouă deodată, acestea neexcluzându-se... la fel ca moartea și libertatea din poezia ta... de "aș lătra din toată inima la putoarea asta de lume frumoasă". Voi urmări cu plăcere această jubilație câinească. Aur | |
| = aurelia | George Asztalos [09.Sep.07 20:56] |
| sunt onorat sau omorat sau amîndouă deodata de aprecierea ta,pur si simplu jubilez să am ecouri, e și normal și senzațional nu? Mersi pentru rezonanțe,fac o reverență și o piruetă elocventă pentru tine...:) Mai vino să ne poezim, să ne poreclim mortal libertatea de a iubi....:) | |