Comentariile membrilor:

 =  terapie curată
Elena, cu tine n-are omul nicio șansă să moară. Decât eventual de râs sau din motive de depresie când constată cât de bine scrii:)
Cum zici tu, măi, să mă las de fumat? Cred totuși că, înainte de asta, și înainte de a-mi da doctorul verdicte, mai bine m-aș apuca să fac toate chestiile alea de care ai pomenit în text. Măcar să trăiesc o sută de ani și să-mi pară după aia rău că le-am făcut.
Fain textul, episodul cu domnu' Nicu și cu poetul matur de nota zece.

 =  :)
Elena Marcu
[27.Jul.07 22:08]
da, lasă-te de fumat, zăpăcește structura și componența leucocitelor și afectează idilele pariziene. Sfatul absolut e să te împotrivești verdictelor medicului, textul are mult din realitate, atâta doar că mie îmi greșiseră analizele.:) Sau greșisem eu medicul. Am avut câteva zile de bilanț. Și chiar am primit dedicație c-o iță, jur, a fost romantic dar nemilos. Mulțumesc, mă bucură să știu că treci pe-aici, chiar dacă bântui mult mai bine și mai des decât scriu.

 =  addicted to nirvana coffee liqueur
tania cozianu
[28.Jul.07 00:42]
ce degete zglobii ai, elena :) și ce spirit ludic și lucid.
hmm, no, no, no. ești prea (sic) vie ca să ai vreo șansă de nevroze, depresii, insomnii sau atacuri de panică.

și mi-am învins marea mea lene pisicească și uite că-ți scriu. fiindcă trebuie să-ți spun că am citit cu plăcere pagina asta. fără să sar rânduri, fără să mă încrunt ori să fac multe mofturi (literare, desigur).
nu știu ce ingrediente ai folosit aici, dar a fost ca și cum aș fi mâncat o înghețată (știu eu de care) și-aș fi făcut deopotrivă terapie prin râs, confesiune, mirare, bio-cromo-magneto-rezonanțe, prin joc, contraste, shopping and mooorre
proza ta a avut un clar efect antitermic, vasodilatator și antispastic. ca un mic curs din seria i'm dying tomorrow - 10 things to know about :)
pe scurt: purely savoury non-dairy frozen dessert. cam așa ceva.

asta poate da un fel de dependență. but it's quite delicious, really. not only by night. :)

+ Ultima dar nu cea de pe urmă:))
Ina Simona Cirlan
[28.Jul.07 08:00]
Nimic nu e întâmplător cum s-ar spune, dacă nu-ți greșeau analizele nu făceai lista cu nefăcute fără de care nu te-ai fi rostogolit în pas lin de cascadă tumultuos pornită la vale cu o prospețime de-a dreptul suspectă pentru o fantomă încăpățânată și proscrisă pe deasupra... stai să respir nițel măcar acum căci pe parcursul terapiei tale n-am avut nici cel mai mic răgaz.
O înlănțuire excelent susținută în ritmul alert pe care ai ales să marșezi. Fiecare secvență are șpilu’ și farmecul ei, cea cu lumea lui domnu Nicu transcrisă fidel și delicat pe propria-ți piele ar dărâma de râs până și un tanc de pe șenile... Și da, sunt și alte feluri de zâmbete dar e mai bine să le citim fără să le pomenim că nu de alta ajungem depresivi, ne lăsăm și de fumat și alte chestii dăunătoare sănătății:).
Un umor tonic, inteligent, reconfortant.
Și da, o să pun steluța, oricine are dreptul la o ultimă terapie, nu?


 =  Medicul potrivit la locul potrivit
Dan Norea
[28.Jul.07 09:28]
Elena, medicul ăla merită o bere rece. Dacă nu i-o dai tu, ar trebui să i-o dăm noi, ne-a prilejuit o lectură savuroasă.

Iar ție ți-a dat ocazia să cugeți profund (:))) asupra sensului vieții, a visurilor rămase neîmplinite, a faptului că viața e scurtă și merită trăită ceva mai intens decât până acum.

Când am citit "Mereu am preferat bărbații cu mult mai mari ca mine, e avantajul că le place să împărtășească și manifestă o tendință oarecum didactică și tolerantă" m-am gândit cu satisfacție - ia uite dom'le, ce m-a nimerit. Dar "c-o iță" m-a readus cu picioarele pe pământ :))

N-o să-ți ascult sfaturile, n-o să pun busuioc și apă sfințită pentru că, da, chiar sunt interesat de o tacla cu o fantomă proscrisă...
:)

P.S. Mă bucură în mod deosebit să regăsesc pe aceeeași pagină trei dintre prozatoarele mele favorite - Ina, Florinel, Elena Marcu (în ordinea în care le-am cunoscut). Mereu am susținut că umoriștii au mai puțin orgoliu și ranchiună decât restul lumii.

 =  surprize, surprize
Elena Marcu
[28.Jul.07 13:26]
D’oh, la asta nu mă așteptam! E un text de vineri seara el așa, din seria pe care o numesc „light”, adică brut, grăbit și ușurel, dar să vă aducă în pagină cu atâta generozitate... recunosc că a fost o surpriză nemaipomenită.

Tania, adevărul adevărat e că în situația reală, deși primul gând a fost cel vanitos de „testament confesional”, întâmplarea m-a dezechilibrat rău de tot, m-a panicat și a fost de fapt mult mai dramatică. N-am avut timp să mă depresez pentru că eram în fază de negare.:) Sunt bucuroasă că ai băgat un ochi în pagină, la rândul meu fac același lucru la tine, ai o lume fascinantă. (mi-au inflorit craitele, am vrut sa iti aduc o poza, dar arata jalnic, tre sa le fac operatie estetica rapid).

Ina, am căscat ochii până la urechi, adicătelea patroana scrisorilor și imprudențelor semnează sub text și cu premiu, frate... m-am pierdut. Și după prima reacție de bucurie, am decretat că tre să scriu mai bine, ce naiba, măcar să merit! Mulțumesc.:)

Norică, așa cum i-am spus și Taniei, experiența a fost mai degrabă horror de fapt, îmi dă mâna acum să mă rostogolesc pe-aici în vălurele, floricele și fițe, na, e ușor să faci haz de necaz când ai fost trimis înapoi, hai, valea, te mai păsuim dar lasă țigările și vezi ce faci cu busuiocul ăla. Mi l-am plantat în ghiveci, pe bune (deocamdată îl mănânc).

De data asta nu din vanitate, ci din bucuria împărtășirii cu oameni pe care îi prețuiesc, însemnez pentru posteritate trecerea voastră și vă mulțumesc tuturor.

+ însemn
Anghel Pop
[28.Jul.07 14:25]
E un text bun, îți recomand să-l încadrezi la proză, pentru că asta este, sub masca veselă a confesiunii carnavalești.
Pasajele cu body-painting de ideograme de pe șlapi și tribulațiile de teama că vei muri virgină anal sunt delicioase.
Ai tratat vechile spaime umane de ratare cu o autoironie savuroasă.
Îți mai sugerez să preiei celelalte dorințe și să le dezvolți în următorul tău text pe această temă:
"Trebuia să înot într-un tău de munte fără să fac infarct, să apuc un concert amon amarth cu Bog, unul fado cu mine însămi, să-mi trezesc kundalini, să mă demențializez grotesc la întâlnirile de fete, să sfidez teama în bungee jumping sau măcar în trenulețul de la Neptun (...) să mă urc desculță pe vârful Omu și să urlu de-acolo că viața mea începe acum, să scriu o poezie, să mă pup la Paris cu un amant fugit de-acasă, să conduc un Ferrari, să îmi deschid cafeneaua la care visez de-o viață."

Ar mai ieși de aici câteva povestiri generoase, dacă păstrezi tonusul viu și verva umoristică.
Succes!

 =  mmm
Elena Marcu
[28.Jul.07 14:45]
Anghel, mă crezi că pur și simplu sunt derutată?! Am avut texte la care chiar am lucrat, de la care să zicem că aveam pretenții de proză, uite, cum a fost Rapel, că știu că l-ai citit, și cu cât îl buchiseam mai mult, cu atât era mai greu de conturat armonios și de prezentat pe-aici. N-aș fi crezut în vecii vecilor că dai stea la textul ăsta, dimpotrivă. Mulțumesc pentru încurajare, pentru că am încredere în ea, mă obligă să îmi reconsider poziția față de ideea scriiturilor și postărilor mele pe-aici.

 =  destul de bine
ionut caragea
[28.Jul.07 21:29]
A la kafka cu rochita. Exista talent in arta scrierii, exista umor, exista sex anal, nu stiu cat de multa sinceritate exista in textul asta, dar este destul de bine scris. Insa, dupa ce l-am citit pe kafka, textul asta mi se pare o parodie siropoasa. Probabil, daca maine vei muri, lucrurile se vor schimba. Ai grija ce-ti doresti...

 =  impresionant
Dana Banu
[28.Jul.07 16:57]
m-a impresionat ritmul alert, zâmbetul amar al textului, stilul ăsta bătăios, arțăgos cu măsură și plin de vigoare

o energie debordantă, savoare, și tragism bine camuflat

primește sincera mea apreciere

 =  din rezonanță, firește! ;)
Claudia Radu
[28.Jul.07 17:31]
nu mai făcui de mult comentarii pe'aci și nu-l fac "la schimb", pur și simplu îmi plăcu povestioara asta real-imaginată, care câștigă cel mai mult, zic eu, prin sinceritate!

mi s-a întâmplat și mie acum vreun an și jumătate același lucru, s-a lăsat cu concediu medical și depresii, mă plictisisem teribil de atâta depresie și am intrat pe site-ul ăsta să-mi alung...leucocitele. a avut efect, când am repetat analizele, dispăruseră peste noapte vreo 6000! mda.

oralitate, umor, ritm și plăcere de a povesti care se simte. felicitări!

mai trec,
Claudia

 =  Haaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa
luana zosmer
[28.Jul.07 18:35]
Haaaaaaaaaaaa, tu si moarta esti nebuna de legat mai fata:)))))) da adresa, vin imediat, aduc si citeva pachete de tigari, fara sex anal ce naiba punem un film porno,mergem la paris? nu, acolo sta strimba aia de-i zice gioconda, daca te plictisesti total vino-n israel, garantez e iadul pe pamint, o sa ai destule de facut,pina la invierea de apoi:))))))))))sau facem un sfirsitul lumii impreuna de se-aude pina la Jeriho...

 =  semn...
Petruț Pârvescu
[28.Jul.07 21:24]
Elena,
am citit cu interes si placere textul tau. il gasesc bun, in cea mai mare parte. ritm, sensibilitate, sub masca unui tragism bine camuflat.
cu prietenie,
p.parvescu

 =  ...
Elena Marcu
[28.Jul.07 19:37]
Dana, mulțumesc pentru apreciere, e o supriză. Plăcută, se-nțelege, și fără urmă de tragism camuflat.:)

Claudia... :) e de comă faza aproape la propriu. Da, din rezonanță. Dacă ție site-ul ți-a scăzut leucocitele (tare!!:)), mie îmi înghite defulările, iată, uneori cu generozitate de-a dreptul, deși îți mărturisesc că nu înțeleg întotdeauna mecanismele care îl pun în mișcare.

Luanaaaa:)))), n-ai idee cât mi-ai lipsit, am văzut că ai venit, te-am citit, toate alea, dar abia m-am adunat iar la site, mă, apari în stilul caracteristic și uite ce faci! Ca și cum nu aveam lista destulă și regrete prea multe, ridici tentațiile acum la cote luanistice. Normal că te voi bântui și te aștept oricând, fie și în iad, probabil după eternitate am mai vorbi în poartă.

Vă mulțumesc.
Ca și editorului care a riscat steluța roșie, mooaaamaa, nici în visele mele ero(t)ice nu mă așteptam la ea, nici pe lista nefăcutelor, cu atât mai puțin la textul ăsta, sunt ca țiganul în fața girafei care zice „așa ceva nu există”.

 =  prima sedinta terapeutica
Adrian Firica
[28.Jul.07 23:41]
1.dacă "Mi-a zis medicul recent, la un control de rutină, că o să mor.", înseamnă că ai unul de felul ăsta (adică un medic recent) și altul, sau mai mulți medici, care nu sunt recenți?
- dar, medicii, ei, știu că noi îi catalogăm și așa, adică "recenți" și "vechi", poate "viitori"?; iar dacă este așa, cum este terapia indicată de ei și ce efecte (terapeutice, să spunem) ar avea, ea, asupra noastră?

2. când nu ai "păreri", ți se întâmplă să ai, sau să pornești, de la certitudini?
- ia-o ca pe o întrebare simplă, pentru a promova din clasa I-a într-a II-a, s.a.m.d. ...;
- pe o "scală" normală, evident!

3. ... "Cu cât mă gândeam mai mult, cu atât totul părea un ocean nesfârșit „de mai târziu”. Care începea să sece pentru mine."
... care, ce, cum, de unde, când și de ce l-a apucat începutul secatului?; dacă o fi "o secătură", așa-i trebuie!

4. ai să ajungi, până la urmă, la așa ceva: "Foarte frumos, acum chiar mă prăpădesc fără să mai apuc să fac ceva din toate astea și altele în plus."
- să știi că e jalnic să te "prăpădești"; Penelopa a demonstrat un soi de hărnicie, aparent absurdă, care nu a prăpădit nimic ci, dimpotrivă, a conservat și a ridicat în slăvi valențele statorniciei;pe onorea mea, crede-mă!

5. ...

6. ... "P.S. încă nu adresați înscrieri în limba germană sau portugheză. Doamne, mai am atâtea de făcut..."
- nici gând și nici vorbă; numai "pe românește" vreau să ne înțelegem!

 =  :)
Elena Marcu
[29.Jul.07 00:12]
Ionuț, tocmai pentru că e un text siropos (nicidecum o parodie și cu atât mai puțin după Kafka), nu am angajat drame existențiale sau dorințe grave și adânci, ar fi fost alt text. Și, da, dacă mâine voi muri, unul dintre lucrurile care se vor schimba e că nu aș mai posta aici. Și aș rata comentarii cordiale, ca și al tău, chiar la un text personal de we. Mulțumesc.

Petruț, mulțumesc cu aceeași prietenie pentru mesaj, dacă aș fi bănuit vreodată că va fi atât de citit și comentat, aș fi primit musafirii măcar cu un text mai atent periat. Data viitoare.

Adrian Firică, pledez vinovată la punctul 1:), iaca, schimb topica acum, n-aș fi sesizat, la 2 nu mă promova pentru că nu am înțeles întrebarea, poate și din cauza (sau în ciuda )virgulelor repetate și liniuțelor didactice, speculez că mă ajuți să văd cât e de ilogică fraza, o să revin asupra ei să mă dumiresc. Următoarele patru puncte ale ședinței tale și-au atins cu succes scopul și bunele intenții, mai cu seamă 5, alături de incursiunea în spațiul statorniciei și secăturilor, pentru care îți mulțumesc .:)

 =  lenutzo tata ...
Cătălin Găian -Konig
[29.Jul.07 00:41]
esti o p...a tare ! O ai in tine...pe moarte fireste ! Aluneca cu tine pe scari, coboara treptele in fuga, trece pe rosu de cate ori poate...o ai in tine fata si cred ca de-asta nu vei muri prea repede !Nu stiu cum stai, vorba aia cu dragostea...pacat ca ai ratat finalul ...ala cu fantoma...nu da bine fato ! Dar treaba ta, oricum ne vei ingropa pe toti ..! Sarutari din ..paradissss!

 =  .
laurentiu enache
[29.Jul.07 04:10]
"Trebuia să înot într-un tău de munte"
mistoc text

 =  Foarte mult mi-a placut...
Adina Moldova Titrea
[29.Jul.07 12:37]
Foarte mult mi-a placut...am avut o experienta asemanatoare cu un diagnostic gresit si am simtit cam la fel. Imi pare rau ca nu am scris eu inaintea ta! (in sesnul bun), e ca si cum mi-ar fi luat cineva vorbele din gura.
Felicitari!

 =  Zosmerism
Adrian Dorie
[29.Jul.07 23:21]
Pana la lectura acestui text, am crezut ca stilul in care scrie Luana Zosmer este unic si inegalabil... m-am inselat. Se pare ca pe piata defularilor necenzurate a mai aparut un scriitor. Ceea ce este bine. Sinceritatea e mereu apetisanta. Mai ales cand se rupe de ratiune si se arunca in marea caracterelor scrise.

 =  eh
Elena Marcu
[29.Jul.07 15:45]
Konig, paradisul tău pare să-ți fie cu mult mai dezolant și frustrant decât iadul meu.
Laurențiu... trebuia.:)
Adina, scrie-l, nu-l trece pe lista nefăcutelor.

 =  dorianism
Elena Marcu
[30.Jul.07 07:04]
Adrian, Luana CHIAR are un stil unic și inegalabil, nu te-ai înșelat, iar apariția mea în spațiul refulărilor necenzurate, deși nu e de azi, de ieri, mă pune pe gânduri prin comparație. O dată vine ca un compliment fiind vorba de Luana, deși probabil nu asta ți-a fost intenția, a doua, mă gândesc că, dacă mâine mă bântuie vreun gâdilici sf tragicomic, am pe conștiință crima originalității tale. Dar poate scapi, deși e de-a dreptul copleșitor și de necontrolat mimetismul care îmi bușnește pornirile literar-exchibiționiste dar, știu, știu, e imposibil de imitat geniul dorianic.

 =  marcsism
Adrian Dorie
[30.Jul.07 10:53]
Constat cu durere ca... am provocat durere. Nu am avut deloc intentia de a jigni. Doar mi-am exprimat o ingrijorare: nu va deveni oare acest site un imens cabinet psihiatric in care autorii defularilor vor uita de orice retinere si vor da drumul la toate intimitatile lor apetisante?

 =  cabinet psihiatric
Fluerașu Petre
[31.Jul.07 01:31]
UN text bun, impresionant. Dramatismul de la inceput contrasteaza puternic cu umorul din final, echilibrand broza, oferindu-i potential nebanuit.

Mie mi-a placut stilul, reuseste sa surprinda, se individualizeaza.

Felicitari si tine-o tot asa.

p.s. m-am simtit ca intr-un cabinet psihiatric pe alocuri, ceea ce e foarte bine, senzatia e tare.

felicitari

petre

 =  .
Elena Marcu
[31.Jul.07 09:39]
Petre, mulțumesc, dar dacă o țin tot așa, cum îmi sugerezi, mi-e teamă că o să vă scriu pe bune din cabinetele psihiatrice. Am aflat prin comentariul tău chestii pe care nu le gândeam despre textul ăsta.:)

Ca și în cazul dnului Adrian Dorie, căruia îi zic din nou, poate înțelege. Stimabile, mă poți urechea pentru defulările îngrijorătoare proliferate în spațiul comun, față de care te simți dator să iei atitudine, SAU poți alege să vezi că nu e nici un text filozofic și nici al defulărilor absolute. Ci unul pur si simplu care se vroia citit zâmbind. Și care spunea că uneori ne stă la îndemână să ne împlinim vise mici, mari, imberbe, banale, ciudate bla bla, cum vrei tu, doar să ne uităm către ele. Pricepi? Nu. Nu-i nimic. Tu privește către ce nu îți place și ține-mi prelegeri despre moralitatea și discreția în literatura acestui site, le voi citi, mă voi gândi, dar nu te aștepta să mă scuz pentru acest text (îhî, deloc literatură) doar pentru că nu ești de acord cu elucubrațiile mele. Da,sufăr, azi mi-am mai tăiat o venă.

 =  momentan toți sunt prea normali.
Ramona Mariana Cojocaru
[02.Aug.07 23:53]
foarte amuzant textul. Nu poti muri pe asa ceva.

 =  .
Elena Marcu
[09.Aug.07 14:02]
Nununu, nu poți muri și nici nu e indicat, plus că aici numai eu mor.:) Mulțumesc de citire și semn.

 =  o mână
Ramona Irimie
[17.Aug.07 12:53]
Elena, scrie-mi pe mail [email protected] ce diagnostic ai si-ti fac un program psihoterapeutic cu nou tipar de gandire si cauzele probabile psihologice. sunt psihoterapeut in terapie cognitiv-comportamentala si am avut cazuri in care am reusit.Eu insami am folosit terapia pentru o tumora la san. ceea ce -ti spun este o mâna spre tine , tu vei alege daca o primesti sau nu.
cu drag,Ramona

 =  o mână
Ramona Irimie
[17.Aug.07 12:54]
Elena, scrie-mi pe mail [email protected] ce diagnostic ai si-ti fac un program psihoterapeutic cu nou tipar de gandire si cauzele probabile psihologice. sunt psihoterapeut in terapie cognitiv-comportamentala si am avut cazuri in care am reusit.Eu insami am folosit terapia pentru o tumora la san. ceea ce -ti spun este o mâna spre tine , tu vei alege daca o primesti sau nu.
cu drag,Ramona

 =  Ramona :)
Elena Marcu
[17.Aug.07 22:02]
m-am întrebat dacă mâna ta, pentru care îți mulțumesc, s-a întins în urma „confesiunii mele dramatice” referitoare la boală sau în urma impresiei pe care ți-am lăsat-o cu postarea acestui text.:)
În prima situație, așa cum am spus și prin comentariile anterioare, deși acest text este unul încadrat la „personale”, el nu prezintă o experiență absolut reală. A pornit de la un sâmbure de adevăr ca pretext, anume de la niște analize eronate. E doar un text de după-amiază plictisitoare în care m-am trezit să fac haz de necaz, zi-i glumă, proastă dacă vrei.:)

Așadar, nu sufăr de nici o altă boală incurabilă, decât de alandalita cronică inflamatoare a glumelor maligne și de prost gust pe care le postez.:) Nu am dubii că un nou tipar de gândire mi-ar fi salutar în atitudinea față de această afecțiune dar, deocamdată, aici este doar un text, încadrat la personale pentru calitatea lui literară îndoielnică și nu pentru rigoarea față de realitate. ai un leac pentru asta?:)

 =  De amintit
Marian Stavarache
[22.Aug.07 00:22]
Mai Elena...ma tot uit si ma tot chinuiesc sa mi dau seama ce e n mintea ta de te chinuie atat de mult proza asta...Imi e dor sa ciresc ceva mai vesel de la tine...ce ti e si cu medicii astia care te imbolnevesc.A si apropo chiar erai mai vesela si mai putin extroverta:)

 =  eram, eram…
Elena Marcu
[22.Aug.07 08:42]
zana zorilor.:p Dar nici nu imi amintesc ca tu, in ciuda pletelor boeme, sa fi crezut vreodata in povesti cu zane.:) hai, nu incepe si tu cu morala, e un text, la naiba!
E o surpriza de zile mari sa te reintalnesc, da un mail pe [email protected]!

 =  infailibile terapiile astea,zau
felix nicolau
[22.Aug.07 13:18]
uite ca ceva din critica mea tot s-a prins. ai inceput sa folosesti epitete expresive, cum e acel maraitor sex anal. dupa cum vad, te complaci in genul personale, care la tine se traduce intr-un soi de eseu sprinten si buclucash. as putea sa ma leg de eruditia asta pseudo, caci mereu faci trimiteri la tot felul de ciudatenii, in stilul oarecum al taniei cozianu, ca vazui ca a scris si ea aici. bine, sunteti totusi f dierite. deci brodezi de mama focului, si esti mai rece si mai rapida in broderie decat in croitoria de fapte propriu-zisa. una peste alta, pe mine ma delecteza serios. chestia aia cu claritas nu e rau de avut in vedere, orisicat

 =  Elena:)
Ina Simona Cirlan
[22.Aug.07 18:25]
Apăi, bag seama că partea a doua din distracție era în subsol:)) Și eu care eram cât pe ce s-o ratez...
Belea, mare belea:)))

 =  Pe loc repaus
Elena Marcu
[22.Aug.07 20:30]
Felix, da, să trăiți, s-a prins ceva, așa, de-un altoi, de-un hibrid, aprofundez, aprofundez, o să torc firul mai inteligibil, o să țes pânze în proză, o să croiesc fapte grozave, o să brodez munți și văi... o să... o să... nu trage, Felix, sunt io, Lăscărică!!! Bine, am înțeles, să trăiți, și o să tai în carne vie.

Ina, dada, belea mare și nu râde, ia te rog, nu mai râde de necazul omului, mai ales că ar trebui să te știi cu musca pe căciulă cu steluța aia impertinentă ce a încurajat elucubrațiile mele.
Tot nu mai contează că fac offtopic aici, deja... să vezi fază. Acum vreo 2 ani postasem un text, tot la persoana I scris, mi-ai făcut și sugestii la el la vremea aia, în care personajul întruchipat de marele meu amor se dovedea finalmente homosexual, iar eu o distrusă abandonată pe care o mai lua, la o adică, din milă și viză de flotant, nepotul portarului bla bla. Ai venit, ai râs, ai dat sugestii, ca mai târziu, după tine, să îmi apară un comentariu consolator... capul sus, viața merge înainte... înțelegi ideea.:) Acum mă gândesc să scriu o proză, firește, la persoana I, din perspectiva unui pitbull. Dacă vii și râzi iar, sigur cineva se îndură de mine și-mi aruncă niște oase sau mă declară rasă cu instincte agresive accentuate. Mrrr

 =  de inteles scorul
radu-ilarion munteanu
[15.Jan.08 19:29]
ajung printr-un concurs de imprejurari abia azi la textul asta, care intre timp a acumulat un scor impresionant. citindu-l, inteleg de ce. mi-ar fi greu sa gasesc ceva in plus de spus fata de ce-au spus cei de mai sus.

sunt sigur ca stii diferenta intre pesimist si optimist: pesimistul spune "nu se poate mai rau". pe cand optimistul spune: "ba fa!". citind acest text al tau incep sa cred ca tu ai inventat butada murphologica.

 =  Se poate mai rău
Elena Marcu
[18.Jan.08 08:09]
Să-ți spun sincer, eu nu am înțeles cum de a acumulat scorul ăsta, firește că nu mă îneacă, doar mă miră.
Da, știu, se poate mai rău, se poate, cum să nu se poată?!:) Dacă nu ar fi comic, ar fi tragic.
P.S. Tot printr-un concurs de împrejurări, mai târziu, am ajuns și eu la volumul tău de pe liternet „Nisip peste bordul nacelei”, mi-a plăcut mult, nu am avut sau nu am căutat până acum ocazia să îți spun asta, dar mă folosesc de justificarea găsită la tine că „pe zi ce trece, schema, convenția sunt înlocuite de viață”.:)

 =  concursuri ale concursurilor de imprejurari
radu-ilarion munteanu
[26.Jan.08 14:07]
scuze daca ma repet, imi amintesc ca am mai postat demult un comentariu la o proza a ta, concluzionand ca ar trebui sa scrii mai multa proza, in teritoriul careia te misti lejer si cu randament.
revenind la concursul de imprejurari, am postat url al cartii cu pricina la cele mai multe texte postate. ergo...
astept oricum cu interes sa citesc o noua proza a ta.

 =  Elena Marcu - yes!
Anni- Lorei Mainka
[12.Jun.11 15:28]
vai ce m-am bucurat ca am ajuns nu stiu cum la acest text, si vai ,era cit pe ce din primul rind sa-l inchid cind am vazut cuvintul moarte si leucocite....dar dar dar, mi-ai facut o surpriza placuta, este o bucurie sa vezi cum isi smulg unii parul si altora nu le pasa.
Sper ca l-ai ascultat pe Felix si scrii acum de razi pamintul.

 =  ...
Elena Marcu
[13.Jun.11 12:39]
Anni, Felix a avut mai multă răbdare și mai multă îngăduință decît mine însămi în ceea ce mă privește.:) mai lipsea să-mi scrie el textele și probabil și atunci aș fi fost sceptică.:) chiar îmi lipsește cuțitul lui din peisajul agonic.
Mă bucur însă că am câștigat o cititoare ca tine.:) mulțumesc din nou.

 =  Inventar!?
Dan Norea
[13.Jun.11 17:11]
Dragă Elena, faptul că textul ăsta a ajuns (iar) pe pagina curentă de comentarii îmi prilejuiește câteva gânduri.
Mai întâi, acela că timpul trece, uneori, destul de încet. Mi se pare că au trecut 100 ani de când am citit textul ăsta. Doamne, câte s-au întâmplat între timp. Sunt sigur că și tu ai aceeași senzație. Ceea ce e bine, nu? e un semn că viețile sunt pline de evenimente, că nu rutina e cea care ne domină viața.
Mai apoi, sunt curios: ți-ai recitit textul? Dacă da, ți-ai făcut un inventar? Câte din "nerealizările" de la acea dată au fost bifate între timp? Evident, nu te provoc să le și divulgi, rămâne doar curiozitatea dacă le-ai inventariat. Mi se pare interesant.
Pe de altă parte, sunt sigur că la inventariere ai constatat că între timp s-au schimbat niște priorități. Și că, pe parcurs, ai avut realizări pe care acum le consideri importante în cel mai înalt grad, care pe vremea aceea nici nu apăreau pe listă. Și care te duc la gândul că, în mod evident, acum ești alt om. Se zice că din zece în zece ani te schimbi complet. Așa o fi? Textul tău ce îți spune în privința asta?




 =  Nostalgic!?
Elena Marcu
[13.Jun.11 17:36]
Dragă Dan,
Nu mi-am recitit textul, am o oarecare rezervă, o strângere de inimă, n-am scris vreodată un text care să-mi și placă după un timp.:) cred că de-aia și scriu rar, slavă Domnului!
Ca să răspund curiozității tale, pe unele le-am bifat. și chiar sper să fiu alt om de atunci, deși, orișicât, încă nu au trecut 10 ani. Când vii prin București, îmi zici tu. Bine că-s în viață.:p
Germană tot nu știu, insă.:)

 =  ...
Anni- Lorei Mainka
[13.Jun.11 22:36]
tot din intimplare (?) am ajuns iar la acest text - si am citit comurile, si m-am bucurat sa recitesc unul al Luanei Zosmer - care da, s-a prapadit si nu ajunsese la Paris, iar vocea ei dura, tare si totusi tandra razbate si in comul de aici.

 =  LAMPEDUSA
Cătălin Al DOAMNEI
[16.Sep.17 15:13]
în opinia mea, scrii foarte expeditiv, ca și cum arta literaturii ar fi o relatare anostă despre nonsensul existenței, fără figuri de stil , fără PARABOLÃ ori descriere. Spune-mi, de unde pricepem că tu ai trăit, zăcut pe patul de spital, scriind acestea? De niciunde, a se citi Lampedusa, A NU SE PRIMI PREMIUL NOBEL PENTRU LITERATURA NETRÃITÃ.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !


Warning: Unknown: write failed: No space left on device (28) in Unknown on line 0

Warning: Unknown: Failed to write session data (files). Please verify that the current setting of session.save_path is correct (/var/www/dynamic/-agonia.v3-2/www/tmp) in Unknown on line 0