= Strigăt cu muchie de lamă | Adi Gav [18.Jul.07 23:07] |
m-am simțit un strop picurat pe un burete citindu-ți poemul; sunt niște spații care te ademenesc, care te halucinează asemeni unui cântec străin, dar aproape sufletului; dar un strigăt inhibat străbate din dedesubturi, unul care atinge muchie de lamă acolo unde te trezești cu moartea în mâini, unde tristețea nu-ți trebuie ca să plângi ci ca să vezi, unde etc. | |
= un adevarat regal | Fluerașu Petre [19.Jul.07 00:26] |
Inceputul este fantastic, imaginile foarte puternice il prin pe cititor, il tintuiesc pe scaun si il obliga sa mearga mai departe. Felicitari de-asemenea pentru modul in care reusesti sa faci legaturile. Poemul curge, ii ofera cititorului un adevarat regal imagistic! Pe scurt, mi-a placut petre | |
= ioana | Cătălin Găian -Konig [19.Jul.07 05:52] |
esti intr-o continua visare. in fapt ce poate fi mai frumos. dar visul-cosmar, si este limpede ca este asa, nu face altceva decat sa roada din rabdarea ta. setea de dragoste, de inchidere a spatiului care trebuie umplut, este moartea. nici nu poate fi altceva. dragostea nu te poate salva. este o himera, cu care nu te poti lupta.. asta pentru ca lupti cu tine. si nici nu mai vrei ! sarutari de la templier | |
= răspund | ioana negoescu [19.Jul.07 19:31] |
Adi, îți mulțumesc pentru că ești aici în spațiul meu... Petre, e o onoare pentru mine. mulțumesc CGK, templierului salutări! dragostea nu m-a salvat niciodată, dar eu tot mai cred că poate, poate... | |
= Concluzie | Mihail Bîrsan [21.Jul.07 21:12] |
Porțile raiului se deschid La fel ca și porțile răului; Aș folosi o metaforă, Dar ar însemna să trișez - Tu strigi ca o gorgonă îndurerată Și nu pot să nu-ți privesc șerpii Ce-ți flutură părul în vânt... Mă uimesc?! | |
= Mihail, | ioana negoescu [24.Jul.07 15:20] |
îmi place numele tău, îmi place concluzia ta. mulțumesc. | |