| = în pas cadențat | Tamara Zub [10.Jul.07 16:05] |
| Îmi place mult ironia din acest poem, gust și aroma lui puțin retro, puțin douămiistă, mizerabilistă, dar de un lirism necontrafăcut. Notă maximă pentru ritmul impetuos, pentru tehnică, cea mai izbutită mi-a părut strofa "nu-ți fie teamă și nu te-ncânta prea vivace lasă apriga lună să latre hai hui toate poemele noastre vor mușca adânc din carnea albă a zilei pe care din nebagare de seamă am așternut-o vag în ochii nimănui" Cu simpatie, tama | |
| = un amalgam ciudat, mă gândesc:) | Dana Banu [10.Jul.07 16:36] |
| ehei, Tamara, Tamara, de douămiism chiar nu m-a mai suspectat(acuzat) nimeni până acum:)), în rest, un amalgam ciudat aici... eu vin dintr-un veac trecut și mă îndrept sigur dar sprințar și autoironic spre abatorul comun al celor din generația mea, și asta e bine(sau nu) îți mulțumesc pentru lectură și apreciere cu aceeași simpatie, | |