| = . | Andu Moldovean [24.Mar.06 14:32] |
| Frumos descantec de iubire, usor deznadajduita, asa cum ii sta bine unei Doamne :-) Ce-mi place mie cel mai mult insa la Dedalul cel neastamparat este multitudinea de forme de exprimare in care il regasesc de cate ori il (re)citesc. Aici il gasesc parca voit tras la patru ace post-moderniste, cu tolba cu metafore plina de ambiguitati care-mai-de-care mai demne de o minte de rebusist. Exprimarea are insa claritate, mesajul vine direct catre cititor, poate cu exceptia acelui "de carne ei coptii" pe care eu l-as fi eludat, pentru mine "coptii" sunt doar un singur lucru, adica ei, coptii, si nu strugurii, in nici un caz strugurii... :-) La buna re-citire, Bobadil. | |
| + alunec în gropile albe ale hienelor încet | Maria Prochipiuc [24.Mar.06 15:28] |
în clavicula dimineții caut mereu podul semințele de opt ori dau "search" cheile magilor sunt pești morți e greu Un frumos poem, să-i spun de dragoste? Poate fi și de dragoste, de dragostea celor o mie unu de tei, care cu parfumul lor îmbată orice trecător gândind a iubire, poate doar acea căutare de opt ori să mă ducă cu gândul la o anumită semnificație sau poate dacă voi folosi cheile magilor sigur voi descoperi ce ascunde poemul acesta. Las toate și merg cu mijloacele mele prin dimineți sau odată cu cele 13 plecări pe urmele lăsate, care din nou spun vor tranforma argintul doar în iubire. E o întreagă adunare aici, de sentimente sugrumate, de gânduri care deja pornesc la drum cu lebede, cu șaua ochilor alergând caii, patinoar – dragoste alunecoasă:)) Eu cred că din acest poem poți face încă trei cântate pe note diferite și mai ales cu alți instrumentiști. Dacă aș fi scris eu așa ceva sigur mi-ai fi spus că sunt prea multe adunate într-o singură inimă – poem. Da, așa este ți-aș fi răspuns, aici la tine sunt mai multe poeme adunate într-o singură inimă. Ascuzi frumos dragostea prin cenușa sforilor, sub apele oglinzilor… Ce mai pot spune? am încercat să-i dau o altă tentă acestui poem, dar e prea multă răzvrătire, e un alt Daniel aici, așa cum nu l-am întâlnit încă. De asta apreciez poemul acesta, e pe măsura ta și mai ales e pe inima mea azi, fiindcă așa mi-o simt și eu. Apreciez poezia pentru complexitatea ei și mai ales că o pot considera cea mai simbolistă dintre toate poeziile tale de până acum. Ca să fac un comentariu elaborat și merită acest poem, aș consuma tot subsolul de la comentarii, mă opresc dau posibilitatea să mai spună și alții … Un poem de referință! | |
| = Trecere... | Gelu Bogdan Marin [24.Mar.06 20:47] |
| Viața cu toate aspectele ei,bune și rele,ne umple cotloanele existențiale.Peste golurile rămase se revarsă o formă de iubire, liantul ce ne menține printre cei vii. Mai trec... | |
| = Un poem al cautarii...si in urma gasirii?... amintirea...fredonând...sol fa mi s | Erika Eugenia Keller [24.Mar.06 20:49] |
| asa il citesc eu (cu voce tare);) o frustare pe unghiul drept al dragostei, prea abrupte din partea barbatului indragostit. O căutare a intelegerii "sunt șaua ochilor ei caii aleargă pe un cerc de truism patinoar și manej peste o mie unu de tei cu florile deschise într-o vană nu va ști niciodată cât a fost de iubită înainte de îngheț acoperită de val" catre multidudinea de neintelegeri ce ar fi putut fi spulberate daca 'perpendicularitatea' sentimentelor s-ar fi intersectat în speranțe. "poate că-n cer se vor sorbi apele oglinzilor de sete de mine de ea de peste câțiva ani arheologii vor găsi prin cenușa sforilor o frunză de pică și câteva oase cu nervuri în batistă: sol fa mi sol fa mi re" sensibil poem, erika | |
| = sfori si privighetori | Daniel Bratu [27.Mar.06 19:04] |
| Bobadile, nu-i descantec de iubire deznadajduita (departe acel "sol fa mi re" de cantec la mijlocel de codru des), dar daca tu in felul asta, pe potriva ta, l-ai crezut, iti sta bine si asa, increzator, chiar daca oarecum prea Maria, multumesc, magii de aici, precum cei 8 stramosi ascunsi in clavicula diminetii, suprapusi punctelor cardinale si elementelor prime, pasind peste poduri, se inclina finei, dreptei si luminatei tale scrieri, poarta de suflet Gelu, multumesc, comentariul tau e o idee frumoasa, un rezumat pe secventa de text, ai trecut atent, nu in viteza, ca altii, sa mai treci, Erika, multumesc, nu-i o frustrare, tocmai ca nu, e doar o acceptare senina, lucida, a trecerii in vis alb, cu portile de os scrasnind sub viscol, dar fara resentimente, sensibila si tu, daca astfel textul meu ti-a parut scuzati intarzierea raspunsului, multam inca o data | |
| = buimac calcand in strachini am rupt clavicula diminetii | mircea lacatus [27.Apr.06 12:59] |
| clavicule dimineti pod seminte chei magi pesti iarna animal bale rochii nunti urme arginti apollo zori hrana morti git lebada saua ochi cai cerc patinuar manej tei flori vana inghet val gropi hiene coaste xilofon struguri carne vifor cantec cer ape oglinzi ani arheologi cenusa flori frunze oase nervuri batista...si toate intr-o poezie ...maica mea!am uitat cuvinte si sfori morala :unghiurile cuvinte ale sforilor drepte dau o stea | |