= nimeni | Ela Victoria Luca [16.Feb.06 10:31] |
Și atunci înstrăinată de tot și de toate, faci din inimă vioară, pentru fiecare anotimp de suflet neinventat, te redescoperi, te reinventezi, și cei ce te ascultă te vor simți, te vor atinge, te vor închide în ei, spre a te re-cunoaște. Tu să îți rămâi cântec. Ela | |
= te cunosc, | Manaila Diana [16.Feb.06 13:01] |
dai de pomană versuri și universuri rotunde dar mai ales taciturne alteori te zaresc cum nu esti, nicăieri dar nicăieri nu mai esti și-atunci îmi vin idei extravagante despre cum să calc mai apăsat peste moarte peste poeme și peste toate plecările și sosirile din mine dar cel mai des et te simt ca și când nimeni nicăieri nicicând nu te vede atunci pun genunchii-n pământ și iti cânt în gând mai întâi tie apoi fiecăruia pe rând.... NICIODATA SINGUR.... | |
= Ela | Monica Mihaela Pop [16.Feb.06 14:22] |
cântecul din mine nu-l poate lua nimeni. Doar că uneori, de atâta tristețe câtă mă înconjoară, nu-l mai aud. Drag! | |
= frumos | Dana Mușat [16.Feb.06 15:22] |
si atunci nimeni dar nimeni Da, mi-a plăcut poemul acesta, atât prin simplitatea lui, cât și prin ceea ce transmite. Îmi închipui un poet care plânge și scrie... Sunte într-o viață modernă...nu mai plâng poeții când scriu, dar sentimentul acesta se transmite din textul tău. Foarte bine. Mi-a plăcut mult. | |
= apreciere | Florina Stan [16.Feb.06 16:43] |
Frumoase si sincere ganduri ca cele ale unui om care isi descopera si isi recunoaste rostul sau printre ceilalti! | |
= da-ne | luana zosmer [16.Feb.06 17:07] |
Uneori trebuie sa-i multumesti lui D.zeu ca esti nevazuta si vezi pe toata lumea, cind vrei dai semn, dai ghiont, dai strigat,oamenii deschid un ochi-doi ochi, te vad cit vrei sa te vada si-apoi te faci disparuta.Imagineaza-ti ca intr-o buna zi, o sa trebuiasca sa fi in ochii tuturor,pe toate strazile in toate gindurile si-n toate gurile, ca o sa vrei sa dispari si n-o sa poti ca o sa te rogi sa nu te cunoasca nimeni si n-o sa ti se indeplineasca ruga...da-ne cintecul din tine.pentru toate singuratatile noastre... | |
= ...și-atunci ecoul singurătății | Bejliu Anne-Marie [16.Feb.06 21:52] |
...și-atunci ecoul singurătății se va auzi și mâini nevăzute te vor cuprinde într-o profundă tăcere adunată în buchetul lacrimilor tale aducând mângâiere visurilor și dorințelor nespuse doar simțite. Cu deosebită prețuire,Anne-Marie | |
= răspuns | Monica Mihaela Pop [20.Feb.06 18:32] |
Oricât am fi de iubite/iubiți, tot mai sunt momente când suntem copleșiți de tristeți, uneori inexplicabile și de care chiar avem nevoie câteodată. Cel mai bine a atunci când momentele astea trec :) Vă îmbrățișez! | |