Comentariile membrilor:

=  Ela, Ela, Ela	mihaela visalon [15.Feb.06 01:10]
Sa fie dragostea mea pentru amaraciune de vina ca m-am incurcat in lacrima asta cu cantec de luna? Sa fie cerul un blestem in albastru? Sa fie tipatul lebedei verzi, ceaiul de pelin, care ne face sa avortam rodul iubirii, lasand-o in samanta de rodie, din tabloul cu multe zerouri vandut la licitatie, dupa ce pictorul si-a zburat creierii? Nu stiu? Stiu ca imi place poezia ta. Mult de toth. Are gust de cafea la nisip. Multumesc,
=  "nu pot îndura cum te hrănești orb"	Enache Ionut Laurentiu [15.Feb.06 02:30]
Ela, declaratie soptita discret la ureche printre lacrimi suave, de un suflet ranit timpuriu, la lumina lunii.. asa vad eu acest poem. De altfel foarte trist, dar ce frumos :"nu știu dacă în triunghiul apelor ondinele îți încercuiesc visul nici dacă mâine vei primi botezul de foc" Minunat Ela, minunat de trist, Noapte Buna.
=  MiCa, Ionuț	Ela Victoria Luca [15.Feb.06 11:04]
MiCa, să fie poate numai biencuvântarea din blestem, ascunsă acolo numai pentru ochiul vizibil de verde-albastru. Cât despre cafea, foarte amară, da. Să poți simți aroma vieții, cea adevărată. A doua zi după naștere, nu? ;) Ionuț, ascultă un cântec în rotund de lună, amar de pelin picurând acolo unde încă mai este loc de o metamorfoză. Mulțumesc pentru cum îți faci simțită prezență în orice stare din poezie. Ela
=  ceas amar de descantec	Nane Samargescu [15.Feb.06 11:51]
iti voi spune cum nu iubesc noptile adormirea sangelui dar nu ti voi spune deoarece ti stii cat te iubesc. Vad un fel de juramant de iubire in ce ai scris tu aici , Ela. Si mi place tare mult.
=  Nancy	Ela Victoria Luca [15.Feb.06 12:11]
Ce de vreme o trecut de cand nu ne-om mai vazut... Ma bucura ca vii acolo unde se aud descintecele noptilor. Firesc, cumva. :) Te mai astept si cidn place si cidn nu. Ela
=  nici eu nu iubesc noaptea...	Erika (Eugenia) Keller [15.Feb.06 20:54]
La sanul descoperit al mortii, trecem prin ceasuri amare dar dincolo mi se descanta ruperile din cer ca un zbor al libertatii pe o aripa de inger...dar nu am fi oameni daca nu am lupta ca fiecare clipa a ceasului amar sa o indulcim. cu miere, erika ma intreb oare ce ai simtit cand ai scris-o? framantator poem...te duce pe alte lumi
=  Erika	Ela Victoria Luca [15.Feb.06 21:28]
Lumile pe care le traversăm, lumile noastre, lumile celor de lângă noi, istorii, întâmplări, viața cea care ne este, cartea cea care o parcurgem, toate adunat ne fac să simțim vestirile. Ce simțeam? Greu de definit. Aici e fir de poezie. Atât cât a putut fi țesut. Mulțumesc pentru însoțire prin ceasuri. Ela
=  mda	Lucian Mușet [15.Feb.06 21:37]
ela, uite că mă întorc și nu tocmai cu pupiciuri dulcege la ceas de seară. ca să fiu sincer, mi se pare că ultima strofă ar putea fi ceva tare frumos! are ceva care mie, personal întru totul fiind, îmi e pe plac!
=  Lucien	Ela Victoria Luca [16.Feb.06 10:19]
No, îi binie că ai lăsat amarului ce-i al amarului și că ai ales din tăt versurile care-s mai de prin alte lumi așe. Ai ales taman descântecul. Apăi du-l mai departe. Mulțam, ție, să mai treci prin valea viselor. Ela
=  Ela	Ionescu Bogdan [16.Feb.06 10:23]
Poem deosebit dar, eu am receptat acel ceas de pelin ca unul de ciocolata amara...sau daca doresti sa simt pelinul nu pot sa nu ma gandesc la absint...
=  Bogdan	Ela Victoria Luca [16.Feb.06 10:40]
Mă uimește mereu alegerea imaginilor în acord cu tematica unui poem. Ai tu un simț al cuvântului și al culorii care îți permite să vezi mai mult decât suprafața lucrurilor și a firii. Mulțumesc, azi, ciocolată amară. :) Ela