| = de citit, de completat, de aprobat, | carmen visalon [16.Jan.06 14:40] |
| Chiar daca timpul nu mi-a permis sa citesc acest eseu altfel decat printre randuri, chiar daca nu am informatii referitoare la moartea lui Eminescu, pe care sa le pot aduc ca argmente pro sau contra, si nici nu-mi amintesc cum mi-a fost predat Eminescu in liceu, remarc interesul autoarei de a aduce in atentia cititorilor personalitatea complexa a lui Mihai Eminescu si "riscul", pe care si-l asuma de a repune intebarea: "Dar daca???...". Remarc documentarea si lansarea in spatiul Agonia a unui subiect de dezbatere cel putin interesant. Pentru bucuria de a-mi reaminti ca nu este o rusine sa fii si roman si patriot, las un semn ca ma voi intoarce. Pana atunci il invit sa sustina sau sa combata cu eseul pe domnul Ioan Peia. | |
| = erata: de aprobat, de combatut de discutat | carmen visalon [16.Jan.06 14:43] |
| sa combata eseul pe domnul Ioan Peia. iertare, am apasat inainte de termen. | |
| = mihai al meu, eminescu al tarii | Dana Stefan [16.Jan.06 16:32] |
| diana, da. si pe langa el, doamne, citi altii: brancusi, coanda, ionescu, eliade, celibidache, zamfir, dan andrei aldea, phoenix, ciulei, pintilie si citi... la scoala, simbata, ca sa recuperam o greva, am aprins in schimb o lumanare si in jur copii inganand soptit ca niste somnoroase pasarele, un vers recitat cu emotie de un alt copil.. suntem o tara paradoxala..ridicam ctitorii pictate pe dinafara dumnezeieste in timp ce aceiasi noi, scuipam si acum semintele pe strada... te felicit pentru eseu. e vehiculata si aceasta varianta, deci fiecare va avea deci libertatea sa aleaga adevarul adevarat al lui. macar atit sa fim in stare sa facem pentru un eminescu pe care nu-l vom invata si nu-l vom sti de fapt niciodata. Linea | |
| = zambet mieriu | serban georgescu [16.Jan.06 17:21] |
| Mai Diana, nu cumva te cheama tot Dana, mai draga? Oricum, oricine ai fi, eseu excelent, bine documentat. De ce oare n-o fi la recomandate? Sau nu raspunzi la provocari? ca vad ca nici un comentariu pana acum n-ai avut Dana, aaa, Diana (pardon) | |
| = lui serban georgescu | Dana Stefan [16.Jan.06 18:00] |
| e adevarat, foarte trist ca sunt atatia oameni care trec neobservati pe acest site, pentru ca sunt discreti, isi pritocesc un spatiu al lor si privesc probabil cu atentie cum ne furam caciula, noi, cei ce ne stim deja atat de bine. zambetul tau nu stiu cat de albastru e, de vreme ce amareala e verde. m-a atras aici, cinstit iti spun, tocmai numele autoarei, atat de asemanator cu al meu. apoi, nu in ultima instanta, topicul ales. desi ar fi un experiment foarte util, dupa simpla mea parere, o clona aici nu-si are rostul, cam de multisor. nu conteaza ce fel de experimente ai vrea sa faci, conteaza popularitatea numelui, dupa cum vad. din acest punct de vedere, eu as fi fost capabila sa-mi inventez, deci, un nume sonor. stau foarte bine cu imaginatia. daca n-am acordat o stea acestui text, e pentru simplul fapt ca eu am citit cartea care dezvolta aceasta cumplita idee. e in biblioteca mamei mele si acum, insa din pacate nu retin corect titlul si autorul, stiu doar ca multa vreme, eu n-am mai fost buna de nimic dupa ce am citit cartea. am recunoscut in text, aceleasi supozitii, aceleasi informatii migalos adunate din cronicile vremii, legate de disparitia poetului. sunt amara. pentru ca ceea ce am citit si aici si acolo, e prea logic. si-atunci evenimentele se leaga tragic.. deci serban, exista o diana stefan, si ma onoreaza faptul ca ma suspectezi ca as fi scris in locul ei acest eseu. zimnetul mieriu, mierău, cum il mai cheama, e de data asta al meu si nu al tau, si asculta bine la mineȘ e verde ca boala ce ne roade sufletul. te rog diana sa ierti aceasta interventie. ai toata pretuirea mea, pentru toate textele postate aici. Linea | |
| + poate | florin bratu [16.Jan.06 19:41] |
| respectivele texte politice nu se pot reproduce in totalitate diana. poate ca eminescu se mai scapa si in antisemitism in unele articole, poate ca si textele poetice sunt i9n parte vulgare, poate ca .... insa intr/adevar. ar trebui publicat integral, chiar cu greselile pe care le/a facut. despre eseu numai de bine. destul de amplu si deschis in argumentatii mai multor perspective. plus elemente de noutate pe care nu le cunosteam foarte bine | |
| = Câte ceva... | ioan peia [10.Dec.18 14:27] |
| Hotărâsem să stau pe margine, pentru că problema în chestiune este un butoi cu pulbere lângă care nu e bine să-ți aprinzi țigara. De aceea voi reproduce doar câteva citate pe care autoarea le-a evitat, sau nu i-au folosit în susținerea argumentației, citate desprinse din cartea lui Ovidiu Vuia. Voi face, deasemena, simple considerații marginale, afirmând, mai întâi, că speculația complotului Maiorescian, a cărui victimă ar fi fost Eminescu, precum și importanța capitală care i se dădea lui Eminescu în epocă, relativ la influența lui politică, îmi par exagerate. Iată ce spune, foarte clar, Ovidiu Vuia, în cazul că ar avea drepate: „...în 1888 poetul are o revenire spectaculoasă, dar nu în urma tratamentului doctorului Iszac ci, tot ca în anul 1884 sau 1887, DATORITÃ CARACTERULUI CIRCULAR AL MALADIEI SALE.” Aceasta înseamnă că vindecările, ca și boala, erau pasagere și nu țineau de eficiența cine știe căror tratamenete care, la epoca aceea nu se știe ce efect curativ aveau. Apoi: „După cunoștințele medicale actuale și în concordanță cu observațiile medicilor lui Eminescu, tabloul clinic al afecțiunii poetului pledează pentru existența unei psihoze maniaco-depresive, fără semne demențiale și fără substrat anatomic. EXISTÃ O PREDISPOZIȚIE EREDITARÃ PE LINIA ASCENDENȚILOR MAMEI.” Și eu confirma acest lucru, întrucât am fost în satul bunicilor lui Eminescu, de unde am aflat, din relatare directă, acest lucru. Mai spune Vuia altundeva : ” Eminescu a fost psihotic, dar nu dement, a suferit de o formă de nebunie despre care Jaspers ( Karl-n.n.) , referindu-se la Hölderlin, susține că DESCHIDEA FEREASTRA SPRE ABSOLUT.” Poate că tocmai „ferestrele” alea simțea nevoia Eminescu să le spargă, pentru a-și arunca în noroi cartea și a o călca în picioare. Întreaga argumentație a doctorului Vuia vrea să convingă că Eminescu nu a fost bolnav de sifilis, așa cum s-a susținut chiar și de G Călinescu în „Istorie...”. Mai vorbește, pe ici pe colo, de nu știu ce malversațiuni, dar numai ca regretabile erori umane, condamnabile din punct de vedere medical. În cele din urmă, conchide că Eminescu a murit în urma masivelor intoxicații cu mercur, ceea ce pare să fie foarte adevărat. Episodul cu Petrache Poenaru este și el improbabil, de aceea nu poate fi luat în discuție decât ca un simplu fapt divers. Concluzia mea este că ar trebui să facem diferență netă între Poetul Eminescu și pacientul Eminescu. Începând cu fatidicul an 1883, el a avut manifestări clare de pierdere de echilibru mintal și, în consecință, nu era nevoie de cine știe ce comploturi mârșave pentru a-l trage în curse compromițătoare. Apoi, faptul că Puterea din acea vreme ar fi tremurat într-atât de teama unui gazetar, fie el și redutabil, încât, urmare a nu știu căror proteste vieneze, trebuia să pună în joc subversiunea uciderii morale a poetului, iarăși, judecat la limita bunului simț, pare, repet, exagerat. Cât privește modul defectuos al predării în școli a operei eminesciene, sunt pe deplin de acord. Eminescu depășește cu mult capacitatea de înțelegere a unor bieți dascăli de serie, ca să poată fi relevat în integrala lui complexitate și profunzime. În mod indiscutabil a fost o excepție intelectuală și faptul acesta nu poate fi pus nicicum la îndoială. De aceea cred că e bine să încercăm să păstrăm o distanță decentă față de circumstanțele vieții lui personale, pentru a nu stârni patimi infamante pe care în nici un fel nu le merită. Putem muri în condițiile cele mai abjecte, dar nu putem fi îngropați lalolaltă cu lumina spiritului nostru, dacă aceasta a existat. Aș mai vrea să adaug că pledoariile prea zgomotoase în favoarea omului Eminescu au aceeași jenantă rezonață ca și predarea, fostă și prezentă, în școli, a Lui. Spun aceasta și mă sfiesc că, în apropierea mormântului său, am îndrăznit să fac și altceva decât să mă reculeg. Fie-ne evlavia ușoară! | |
| + diana, multumesc | Hanna Segal [16.Jan.06 23:24] |
| Articolul asta, sa zic sincer, chiar mi-a placut. Nu ca m-as omori in mod deosebit dupa articolele xenofobe ale lui Eminescu, dar e un articol plin de informatii interesante si care vorbeste despre prietenie, tradare, dezinformare, legenda si fapt istoric. Nu stiu suficienta istorie ca sa spun: da, asa s-au petrecut lucrurile, dar e o teorie care mi-a captat interesul. In plus a fost interesant de urmarit modul in care se fabricau legende pe la finele sec XIX si cum legile universale ale ghinionului se aplicau si atunci, ca si in zilele noastre. Operele complete ale lui Eminescu exista, cu proza, publicistica si chiar texte incomplete. Cine e pasionat merge mai departe de recomandarile scolare si sapa mai adanc. Ideea este ca poezia, fiind atemporala, ramane vesnic noua, dar jurnalistica, prin tematica atinsa, e chestie efemera. Pentru un istoric sau literat, articolele eminesciene pot fi o mina de aur, dar cati nespecialisti mai sunt astazi interesati de confilctele de atunci dintre conservatori si liberali, sau de sforile trase de cancelarul Bismarck? In rest, intoxicatiile cu metale grele sunt al naibii de periculoase. PS.Pentru noutate, suspans si argumentatie, adaug si eu o steluta langa steaua lui Florin. | |
| = Looser(i) în noapte | Eugen Galateanu [16.Jan.06 23:46] |
| Haida-de. Eminescu naționalist- da.Eminescu contra Austro-Ungariei ? Da de unde ? Eminescu era apropiat partidului conservator- ori P.Carp a fost unul din corifeii acestei alianțe. Eminescu era anti-rus. Etc.,etc. De ce să nu admitem că Eminescu n-a fost decât un looser sifilitic ? De ce să inventăm comploturi cu Maiorescu, etc. care nu pot conduce decât la prostirea prostimii ? Mulți nechemați încearcă să inventeze fabulații cu Eminescu- adevărul e simplu- Eminescu a fost un versificator de geniu dar un ratat în rest. | |
| = Conexiuni interesante | mardale stefan [16.Jan.06 23:46] |
| Sunt cateva lucruri pe care nu le stiam.Mai sunt conexiuni interesante.Am citit acum vreo 13-14 ani scrierile ziaristice si mi-au placut multe din descrierile situatiilor , starilor de fapte. Ce nu mi-a placut au fost accentele xenofobe.Judecand la rece, liberalii au fost forta progresista indiscutabil.Ei au fost cei care au cerut neincetat desfiintarea marilor mosii spre folosul taranimii. Ca poet ,in contextul cultural de atunci,Eminescu a fost genial si asa mi se pare si acum in actualul context cultural la fel de sarac. | |
| = "Nu credeam să'nvăț a muri vrodată..." | Călin Sămărghițan [17.Jan.06 00:40] |
| Mă bucur că studiul ține seama și de observațiile doctorului Ovidiu Vuia, pe care l-am cunoscut personal, observații care spulberă mitul marii întunecimi din viața lui Eminescu. Și aceasta cu atât mai mult cu cât studiul patografic al domniei sale se completează în chip fericit cu studii critice asupra operei eminesciene, care demontează ipoteza alterării capacității creatoare din ultimii ani de viață ai poetului. Atât timp cât de boala și moartea lui Eminescu s-a ocupat G. Călinescu n-am putut avea decât o istorie romanțată după bunul plac al criticului impresionist, viziune imaginată, subiectivă, ce se află departe de adevăr, la fel ca și judecățile acestuia asupra lucrărilor neliterare ale marelui poet. Domnul doctor Ovidiu Vuia, medic neuro-psihiatru, poet și scriitor al exilului, este totodată un pasionat eminoscolog. O providențială îngemănare ce face ca domnia sa să se poată pronunța cu competență de specialist, căutând un diagnostic corect care să beneficieze de progresul pe care l-a făcut medicina de la moartea lui Eminescu până azi, și aducând elemente în plus și dovezi noi, față de cartea din 1972 a doctorului I. Nica “Mihai Eminescu, structura somato-psihică”, o carte cu deficiențe ce au indus în eroare pe literați în analiza operei eminesciene (pentru doritori am amănunte, deocamdată neluate în considerare de învățământul românesc, și recomand cu căldură cartea: Dr. Ovidiu Vuia, Despre boala și moartea lui Eminescu, studiu patografic, Editura “Făt Frumos”, București, 1997) Mai mult, studiile Anitei Bhose demonstrerază că studiile sanscrite ale lui Eminescu, înspre sfârșitul vieții sale, au atins nivelul unui specialist, pe când înainte de boală purtau amprenta unui începător. Matematicieni de valoare ca Octav Onicescu și Aurel Avramescu au ajuns la convingerea că Eminescu avea cunoștințe fundamentale în specialitatea lor, iar calculele sale (preocupări pentru care G. Călinescu!!! l-a declarat amator), unele chiar din februarie-martie 1889, nu sunt producții “de dement”, ci ale unui om lucid, în stăpânirea capacităților sale de a realiza un studiu științific. Toate acestea sunt completate de articolul lui Al. Oprea despre omul de știință Eminescu, și de cel al Mariei Bucur despre corespondența lucidă a poetului din timpul bolii. Acestor argumente li se adaogă traduceri ce egalează valoarea operelor sale originale: o schiță după Mark Twain și piesa Lais de Augier tradusă în germană de K. Saar, căreia Eminescu i-a dat forma "Scrisorilor", prezentând astfel o exemplară continuitate și în creația sa poetică, traducere concepută în 1888, dată confirmată și de Petru Creția. etc. | |
| = ..."pururi tânăr înfășurat în manta-mi" | Călin Sămărghițan [17.Jan.06 02:13] |
| Nu aș fi de acord chiar cu o conspirație și asasinat, ci mai degrabă cu o moarte din cauza unui diagnostic greșit, și a aplicării unui tratament depășit (fricțiunile, apoi injecțiile cu mercur) chiar și la acea vreme. Doctorul Șuțu, va confunda recidiva unei manii, întotdeauna reversibilă, cu o paralizie progresivă, în această perioadă începând tratamentul cu injecții cu mercur, chiar dacă, încă din acea perioadă, profesorii și marii specialiști nu mai tratau cu mercur sifilisul terțiar și mai ales paralizia general progresivă. Era cazul lui Nietzsche și al lui Guy de Maupassant, cărora, deși bolnavi de sifilis, nu li s-a făcut tratament cu mercur. Astfel devine o aberație a susține că doctorul Șuțu nu a făcut altceva decât a se conforma tratamentului vremii. Înaintea lui Șuțu, doctorul Iszak renunțase la tratamentul mercurial al lui Eminescu încă de la primele semne toxice. Intoxicația cu mercur va avea să se instaleze și să se dezvolte apoi, nefiind recunoscută de medicii bucureșteni, chiar dacă, tabloul acestui fel de intoxicație era descris în tratate amănunțite, încă de prin 1850, ducând în final la moartea prin sincopă cardiacă a lui Eminescu. Concluzia doctorului O. Vuia "Pe această cale devine clară și cauza morții poetului, intoxicația cu mercur, și trebuie din spirit științific să o susținem oricât ne-ar durea respectivul sfârșit, cauzat de neștiința celor ce l-au tratat" | |
| = + Era nevoie de asa-ceva | Razvan Dragoi [17.Jan.06 08:44] |
| Excelent redactat s documentat.Piesa de rezistenta mi se pare insa capacitatea de a aduce lucruri noi intr-un domeniu care parea prafuit in stralucirea lui. Asta se intampla rar.Un studiu necesar. Bravo! | |
| = catre Dana | serban georgescu [17.Jan.06 13:01] |
| Dana, fa un pustiu de bine, prima oara cand treci pe la mama ta, cauta cartea si spune-mi [email protected] si mie titlul si autorul. Chiar ma intereseaza, poate o gasesc si eu p-aci pe la frun anticareat! (p.s. cuvantul "mieriu" l-am intalnit recent intr-un cantec tiganesc, care zice, printre altele: "...Aveai un zambet cam mieriu erai mireasma, eram viu..." presupun ca sensul e tot de "albastru", nu? oare exista carti de limba tiganeasca? | |
| = un plus de cunoaștere | Monica Vajna [17.Jan.06 13:35] |
| asta mi-a adus, în primul rând, textul Dianei, care cred ca da dovada în primul rând de curaj și apoi de o documentare destul de vastă. Ce să mai zic? eu îmi amintesc cum era prezentat Eminescu în școală- și cred că nu s-au schimbat prea multe lucruri. În fine, ceva-ceva știam despre manevrele lui Titu Maiorescu, dar... parcă mă simt totuși dezamăgită, când mă gândesc la admirația pentru opera acestuia... Prea multe mizerii... și asta mă face să mă gândesc la alt caz celebru, acela al lui Marin Preda- trădările, prieteniile nesincere și toată discreditarea unor oameni MARI. sa ne amintim de Eminescu (si) asa cum ni-l arată Diana, căreia îi mulțumesc pentru acest text. | |
| = un plus de cunoastere | Monica Vajna [17.Jan.06 13:17] |
| asta mi-a adus textul Dianei, pe lângă conștiința curajului. scrisesem un com. care mi-a disparut... Din text insă, dezamăgiri: Eminescu e prezentat încă în școli așa cum spune Diana, deziluzie în ceea ce-l privește pe Maiorescu... și mi-am amintit de un alt caz cu prietenii trădate, mizerii denigratoare: Marin Preda. Îți multumesc, Diana, pentru acest text. | |
| = PENIBIL | Stroe Laura [11.Apr.06 09:54] |
| http://www.fgmanu.net/cultura/eminescu.htm ...macar daca mai modificai si tu niste virgulite | |
| = Plagiat? | Liviu Nanu [11.Apr.06 10:35] |
| Solicit autoarei să dea un răspuns. Acuzația de plagiat este gravă și va fi pusă în discuția editorilor. E posibil ca autoarea articolului să fie una și aceeași persoană cu semnatara acestui text, așa că deocamdată așteptăm o justificare. Nu prea mult, desigur. | |
| = carte reprezentativa | Ludmila Barsan [11.Apr.06 11:19] |
| Theodor Codreanu, Mitul Eminescu, Editura Junimea. O carte in care sunt dezvaluite multe mistere. Consider ca trebuie citita de toti cei care se mai intreaba cine si ce a fost Eminescu.http://www.poezie.ro/index.php/article/121748/index.html( a se citi partea in care se vorbeste despre aceasta carte) | |
| = concluzie, daca e al tau e momentul sa anunti. | Radu Herinean [11.Apr.06 11:46] |
| din moment ce textul care a fost semnalat ca referinta este semnat de cu totul alte persoane, consider ca pana la clarificarea acestui fapt acest text nu poate ramane decat aprobat in pagina autorului, doar pentru a permite lamurirea acestui fapt. in plus, conform politicii site-ului, autorul a fost degradat preventiv pana la lamurirea acestei situatii. in lipsa unui raspuns autorul va fi blocat definitiv si textul va fi refuzat permanent. | |
| = Pentru Radu: IMI CER SCUZE ! | DIANA STEFAN [01.Jul.06 14:58] |
Cheia de intrare in agonia.ro a fost numele unui dansator caruia i se concepuse o rubrica la LiterNet. Imi pare rau ca nu am stiut de acest site cu mai mult timp in urma si am vrut sa recuperez postandandu-mi cateva din ganduri si tot odata un articol care m-a revoltat atunci cand, -recunosc, l-am regasit in alta sursa- si am simtit acuta chemare sa fac si altora cunoscuta descoperirea mea. Iti spun sincer, iubesc omul , artistul si tot ce a insemnat Eminescu ;acesta a fost motivul pentru care am vrut sa rasune adevarul despre el. Atunci cand l-am editat si l-am trimis pe site, am avut de ales intre categoria de text: poezie, personale,proza,scenariu si eseu. Am gresit probabil ca nu am stiut unde sa-l incadrez. N-am sustinut nicaieri ca textul imi apartine, dar daca tu crezi ca merit degradarea...ok. ma voi resemna dar... nu voi renunta. Imi cer scuze pentru marea mea greseala. N-am fost atenta. Scopul meu a fost sa informez si pe altii in afara membrilor agonia , cine a fost Eminescu. Nu sunt poeta, nu sunt redactor si nimic de genul literar, sunt venita proaspat in America si incerc sa-mi fac un rost , e foarte greu...iar agonia.ro imi da lumina si putere in viata mea drept pentru care iti multumesc. Cu respect si admiratie pentru tot ceea ce faci. p.s: chiar daca raman in continuare la acest nivel de acces , as vrea sa stiu ce trebuie sa fac ca articolul sa nu mai fie in pagina de autor.Asa cum spuneam , scopul meu a fost altul; nu vreau laude, vreau doar sa cunoasca cat mai multi adevarul. Multumesc.Diana | |
| = Plagiat!!! | Alice Diana Boboc [13.Nov.06 11:33] |
| Tu spui ca este eseu.. dar ce bine ar fi daca nu ai plagiat pe Gabriel Gherasim, Lector Drd. Alexandru-Gabriel Gherasim. - cuvant cu cuvant aproape!!! Apraut pe 3 octombrie 2005 http://noinu.rdscj.ro/article.php?articleID=181 Ti se pare cunoscut? Ia vexi.. Titlul este Mihai Eminescu - Intre atac la persoana si asasinare | |
| = ... | Paul Bogdan [13.Nov.06 14:14] |
| Alice, autorul acestui eseu a fost penalizat. Este o sesizare cam veche. Se întâmpla în... 2005 | |
| = o simplă verificare | Alice Diana Boboc [12.Dec.06 11:23] |
| Da, e adevărat ca a trecut ceva timp de atunci, dar cănd am găsit articolul acesta identic cu unul pe care citeam pentru o analiză, nici nu m-am mai uitat la data lui. M-am mirat cum de a putut fi aprobat fără o simplă verificare, doar dând căutare pe google. | |
| = Intelegeti cuvintele " NEBUNULUI" si fiti buni ROMANI . | anghel viorel adrian [21.Apr.17 06:36] |
| Oameni buni , faceti o problema din orice , la fel ca oamenii acelor vremuri. Nu conteaza cine a scris prima data acest eseu si faptul ca el contine adevaruri . Nu conteaza nici faptul ca Mihai eminescu era nebun sau nu , ci faptul ca spunea lucruri adevarate . Prin extrapolare : daca eu as fi nebun dar spun unui hot actual ca fura asta ar insemna ca nu am dreptate ? Nu vedeti unde ajungeti cu discutia ? La nebunia lui Eminescu ? Nu conteaza! Important este faptul ca el in acea perioada milita pentru unire si deranja. Intelegeti cuvintele " NEBUNULUI" si fiti buni ROMANI . Atat trebuie facut in tara asta , nu discutii inutile despre cine este autorul initial al eseului ... | |