| = punct si mai departe | Aurel Pop [07.Jan.06 08:42] |
| Am citit cu interes,"Personalele" desi nu l-as incadra la acest gen mai degraba la un poem-proza cu mici modificari cum ar fi: "..ca aici nu a fost alta legare.." si "locul acela in care traim", e pacat de imaginile create, repetitia te duce la ceva care sa citesti poemul cu sufletul la gura. Prea putini au scris despre punct si ce se ascunde dincolo de el.Nu pune punctul dupa lacrima si iau-o mai departe tot asa. Te felicit (e genul meu si nu doresc sa-l impun nimanui) dar testul e bun precum si tehnica in care l-ai scris. | |
| = Leacuri bătrînești | Nicolae Diaconescu [07.Jan.06 12:54] |
| Am citit, am citit și m-a luat somnul! De unde am tras concluzia cînd m-am trezit, că acel punct luminos într-o panoplie de stele reprezintă un bun leac împotriva insomniei. Iar am citit, am citit și apa se făcea ghem în locul acela în care mă trăiai și din nou am adormit. Mai vreau texte d'astea " despre neînchipuirea timpului, niciodată eu cînd tu niciodată mereu". Am și o preferință! N-aș fi îndrăznit să te rog, știu însă cît ești de generoasă. Ai putea să-mi susuri despre Musca țețe? Atît! Mie! | |
| = Aurel Pop, Dl Diaconescu | Ela Victoria Luca [07.Jan.06 14:47] |
| Mulțumesc pentru că ați acordat timp pentru lectura acestei pagini simple de jurnal. Aurel, mulțumesc pentru aprecieri, voi lăsa însă textul la "jurnal", fiindcă eu consider că pe un site de literatură oriunde încadrăm un text este necesară o anumite valoare literară, chiar dacă aici am scris este doar un fel de confidență. Domnule Diaconescu, talentul dvs. de prozator și povestitor mă obligă acum să tac, sunt incredibil de generoasă cu tăcerile mele, iar despre somn și musca țețe, ați avea poate mult mai multe de spus decât mine. pe curând, la eliad, poate, acolo unde am avut prima conversație. Ela | |
| = socanta afirmatie, cred ca inca nu poti iubi... | ioana matei [08.Jan.06 01:34] |
| ti-am citit cu sufletul la gura versurile, scrii incredibil ... de fapt scrii incredibil si esti foarte "desteapta...". Dar inca nu poti iubi!!! Revoltatoare afirmatie si totusi... Iertata-mi fie indrazneala... | |
| = Ioana | Ela Victoria Luca [08.Jan.06 01:51] |
| De m-ai vedea, ai vedea ce și cum iubesc, atunci când iubesc. Aici este une déchirure și deja o metamorfoză, o perlaborare, în après coup, și mai ales este un text afișat, ceea ce mă face să intelectualizez, inevitabil. Când vei reciti, peste un timp sau cu o altă stare, vei atinge ceva anume. Desigur vei știi să îmi spui ce. Mulțumesc. Ela | |
| = "există și un dumnezeu-lacrimă " | Erika (Eugenia) Keller [08.Jan.06 09:22] |
| cu greu imi permit un comentariu la "personale " fiindca nu se face dar cum să nu scriu cand vad suflete înghesuite... vibratia literara a textului tau se aude in fiecare femeie ce a cunoscut sacrificiul -n viată. E un text tulburător de profund, un text al durerii , al renunțării la sine pâna-n ultimul PUNCT ...un ultim punct al anunțării că încă exist "doar punctul acela luminos care va pâlpâi cumva înspre viu " Sacrificarea femei pe altarul dragostei până la un PUNCT, acela în care devii ofrandă adusă LUI după un anumit ritual al ASTEPTARILOR ZBUCIUMATE..., punctul in care "trupul nu mai contează" devenind doar " o apariție cumva transparentă" .. e atâta dăruire si dragoste in text până la "ultima lacrimă" E multă suferință in textul acesta..."nu știu când am început să fiu nimicul acesta cât un punct. câți nu mi-ar spune punct și de la capăt. eu, din păcate, nu sunt foaie de scris. sunt doar punctul acela luminos care va pâlpâi cumva înspre viu când tu vei crede că s-au scris pe cruci nume și mereu alte nume."......(nu merita mai mult) Iti multumesc ca ai stiu sa pui "PUNCT" la "Nu peste femeie". lovind poate fără voia lor... e atâta trăire în text, este realitate ... | |
| = "plecările tale îmi aminteau cum se face apa ghem și nu mai găsește matca" | Bianca Maria [08.Jan.06 14:23] |
| "aș spune că te dezleg de mine. aș greși, fiindcă tu știi cel mai bine că aici nu a fost o legare. a fost cumva o întâmplare a ta de a fi într-un moment al unei iubiri. când eram frumoasă, te iubeam dinspre înalt. te primeam ca pe un domn, tu știi cum, fără praf pe umeri. " o proza-jurnal deosebit de buna, care as recomanda-o spre citire in special tuturor barbatilor, poate vor intelege mai bine sufletul femeii.Textul are valoare literara si tulbura prin continutul sau. Replici fatarnice ca ale doamnei Ioana Matei denota o mare lipsa de sensibilitate.Iar adormiri ca ale domnului Nicolae Diaconescu care nu a comentat nimic construcutiv sa-i fie iertate, de , poate, varsta... imi place in mod deosebit "am scris un nu peste Femeie." si "nu știu când am început să fiu nimicul acesta cât un punct. câți nu mi-ar spune punct și de la capăt. eu, din păcate, nu sunt foaie de scris. sunt doar punctul acela luminos care va pâlpâi cumva înspre viu când tu vei crede că s-au scris pe cruci nume și mereu alte nume. eu l-aș fi purtat pe al tău. atât. cred că există și un dumnezeu-lacrimă ... textul dumneavoastra m-a impresionat. Astept sa citesc carti scrise de dumneavoastra.Cuvintele scrise de dumneavoastra ajung rapid la inima cititotrului, sigur vor avea mare succes. cu admiratie, | |
| = Erika, Bianca | Ela Victoria Luca [08.Jan.06 17:23] |
| Erika, încercarea de a transcende limita trăibilului, atunci când cuvintele abia se pot gândi. Aici, cuvintele s-au putut scrie, ceea ce e bine, s-a depășit pragul acela al nesomnului, al vinețiului și al irespirabilului. Mulțumesc pentru rezonanță interioară. Bianca Maria, fiecare cititor, atunci când cuprinde în el un anume text, vibrează după propriile sale posibilități, cu istoria lui interioară, cu sufletul lui, în cetatea minții sale, indiferent că unii ating praguri mai înalte mai joase, sau dincolo de acestea. De aceea eu cel puțin îi acord libertate fiecăruia și a priori consider că are intenții bune, cel puțin până depășește limita respectului. Altfel, aș fi scris doar în taină, pe un caiet, și astfel nu aș fi avut cum să privesc în cititori. Mă îndemnați să continui un mic vis al meu, așa cum am fost susținută de foarte mult timp de literați și de oameni de cultură. Cred că se va materializa la un moment dat, deocamdată încerc să adun înțelepciune și să elimin comunul pe cât posibil. Mulțumesc pentru prezența pozitivă și sensibilă, sunt învățată și cu critici pozitive, și cu critici negative, atât în viață, cât și în literatură. Ela | |