| = bine ai venit! | Paul Bogdan [18.Dec.05 22:01] |
| Bine ai venit printre noi! Se simte o mână formată. | |
| = eventual un titlu mai potrivit | DoDu [19.Dec.05 00:02] |
| Nu, nu mana formata se simte, ci stilul jurnalistic pe alocuri, revolta, nedumerirea, insa eu as adauga, in primul rand, bunul simt. Pe mine nu ma deranjeaza ca exista MTV, ma deranjeaza ca unii sunt innebuniti dupa el. Ma deranjeaza ca unii ajung sa aleaga sub cultura sau si mai exact, anticultura. E bine ca exista, ar trebui sa fie un jalon, uite ce te asteapta daca nu esti cuminte. Insa nu e asa. Nu numai ca exista, dar e un program urmarit cu sufletul la gura, cu placere si din pacate tinde, dar o si face, sa tina loc de educatie, cultura, etc, asa cum bine observa autorul. Asa cum si diavolul exista, dar tot ca un jalon, ca trebuie sa stii de cine sa te feresti. Sau cu cine te bati. Impotriva cui iei atitudine. Sigur ca am citit si celalate eseuri si sunt destul de multumit. Discutii pot fi purtate, voiam sa spun ca sunt destul de multumit la capitolul lectura | |
| = mai sărac cu un gând propriu | Hanna Segal [19.Dec.05 04:04] |
| Ovidiule, nu numai ca adevar ai grait, dar ai zis-o si intr-un mod antrenant si nu lipsit de umor, pentru care ai aprecierile mele. Nici eu nu subscriu viziunii puritane, dar nici nu imi imprumut creierul celor care promit sa mi-l inapoieze la final. Cu avalansa asta de stimuli media care ne asalteaza n-o sa se termine ca zicem noi, dar cu putina luciditate, educatie si bun-simt, putem discerne si culege ceea ce merita cules. Si cred eu, se merita sa mai rasfoim si cate o carte:-) | |
| = "Vă înapoiem creierul la final" | Dănilă Florentina-Loredana [19.Dec.05 15:16] |
| Subscriu părerilor autorului și nu stau cu mâinile în sân. Când în casa mea răsună acordurile unuia dintre cele mai imbecile programe de televiziune, se știe regula: ori se închide imediat, ori se sparge televizorul. Că americanul este handicapat din punct de vedere moral, sufletesc și cultural, este problema lui. Ce mă doare cel mai tare e faptul că încet încet va ajunge astfel și poporul român, a cărui primă trăsătură a fost, de când se știe, bunul simț. Felicitări, Ovidiu, pentru acest eseu bine scris, bine documentat și plăcut cititorului (dar nu vidiotului). | |
| = School sucks | serban georgescu [19.Dec.05 17:30] |
| Eu cred ca exista MTV pentru ca exista Scoala daca n-ar exista Scoala n-ar exista nici MTV ca fenomen eu cred ca buba e Scoala nu MTV-ul indobitocirea nu de la MTV porneste ci de le educatia prin si pentru acumulare, ambitie si concurenta cu care suntem inoculati in Scoala ... de la dispretul total al statului, in general, fata de sufletul individual vreau sa zic ... Scoala e prostie de la un cap la altul mi-e rusine ca m-am lasat educat de Scoala am aproape 40 de ani si incerc sa ma curat de tot ce-am invatat acolo timp de peste 20 de ani (daca includ si gradinita - ca si acolo te-nvata cum sa-i pui contre aproapelui) eu cred ca Beavis si Butthead sunt baieti simpatici fata de Eugen Simion sau Marian Vanghelie parerea mea | |
| = una alta | serban georgescu [20.Dec.05 12:16] |
| Citesc astazi in ziarul Bursa, pagina 1, un citat: "Educatia este ceea ce ramane daca cineva ar uita tot ce a invatat la scoala" Albert Einstein Nimic nu-i intamplator pe lumea asta, nu-i asa? | |
| = și totuși... | Alina Livia Lazăr [20.Dec.05 12:27] |
| Trebuie să conteze și lucrurile acestea: Elevii români au obținut în 2005 nu mai puțin de 74 de medalii la olimpiadele școlare internaționale, dintre care 25 de aur, 27 de argint și 22 de bronz. La fizică, România a devansat cu mult Statele Unite, Canada, Italia, Franța, Anglia. La olimpiada de matematică, România a avut patru medalii de aur, una de argint și una de bronz, iar la olimpiada de chimie, o medalie de argint și una de bronz. Cele mai bune rezultate au fost ale elevilor de la Colegiul Național de Informatică "Tudor Vianu" din București: nouă olimpici și 13 medalii. Dintre acestia, cinci elevi au luat aurul, șase au obținut medalia de argint, iar doi au luat bronzul. Dragos Michnea, elev la Colegiul Național Gheorghe Șincai din Baia Mare și Adrian Zahariuc, de la Colegiul Național Ferdinand I din Bacău sunt olimpicii care au obținut câte două medalii de aur, una la Olimpiada Internațională de Matematică, iar cealaltă la Balcaniada pentru Seniori. Nimic nu e întâmplător, nu-i așa?! | |
| = uitai... | Alina Livia Lazăr [20.Dec.05 12:32] |
| Am uitat să adaug semi-conclusiva mea: nu la MTV și nici la școală nu aici sunt bubele și alergiile ci acasă în familii la părinți MTV există ca și OTV, e o opțiune Școala este tot o opțiune Părinții nu | |
| = just for the record | serban georgescu [21.Dec.05 16:09] |
| Stire ROMPRES Miercuri, 21 decembrie 2005 - ora 16:02 "Laudă criticului român", discurs de recepție al președintelui Academiei Române, Eugen Simion București, 21 dec /Rompres/ - "Criticul este un Mercutio care se bate, moare pentru o cauză străină, aceea a lui Romeo, într-o cetate în care Montaguii și Capuleții literaturii nu se înțeleg între ei", a afirmat, miercuri, președintele Academiei Române, Eugen Simion, în discursul de recepție "Laudă criticului român", rostit în Aula prestigiosului for de cultură și știință. Dedicat declarat mentorului său în arta criticii literare, marele Eugen Lovinescu, discursul, presărat cu scurte și emoționante momente autobiografice, definitorii pentru cariera lui Eugen Simion, nu a ocolit elogiul adus altor spirite fondatoare ale acestei discipline, începând cu Maiorescu, Ibrăileanu, Călinescu, Vianu și continuând cu Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Pompiliu Constantinescu, Jean Pierre Richard, Jean Starobinski, Roland Barthes. Simion a omagiat, de asemenea, generația sa de scriitori, fără de care, după cum a mărturisit criticul, nu și-ar fi îndeplinit menirea: Preda, Doinaș, Sorescu, Nichita Stănescu, Sorin Titel, Valeriu Cristea, Nicolae Velea ș.a. În opinia președintelui Academiei Române, criticul contemporan, vindecat de experiența "noii critici" din anii '70, este dator să țină piept invaziei masive a kitsch-ului și să polemizeze cu aceia care consideră că nu putem intra în Europa dacă nu distrugem miturile. "Miturile fac pare din existența unei culturi și particularizează o cultură, semnul identității unei națiuni. Așadar nu doborârea miturilor, ci interpretarea lor, iată ce trebuie să facă un critic lucid într-o epocă în care toate valorile se revizuiesc", a spus Eugen Simion. Evocând cu emoție momentul formării sale intelectuale, Eugen Simion a apreciat că generația sa a participat, de fapt, la un "complicat proces de recuperare a valorilor trecutului, în fond la recuperarea identității culturale românești, care nu reprezintă altceva decât identitatea noastră națională". În context, președintele Academiei Române a criticat dur epoca ideologizării comuniste a culturii române "sufocată, falsificată, terorizată de acei fanatici corupți care acaparaseră publicațiile culturale, catedrele universitare, ministerele, manualele școlare după 1948". "Mediocri intelectualicește, intrați în structurile politice, ei scoseseră din literatură pe Tudor Arghezi (și prin el, toată modernitatea românească) și, în genere, eliminaseră din cultură pe Maiorescu și pe toți criticii suspecți de estetism, pe poeții moderniști pentru că sunt moderniști, pe filosofi pentru că sunt idealiști, pe G. Călinescu pentru că nu vrea să renunțe la principiul autonomiei esteticului, pe Ion Barbu că este ermetic și pe Bacovia că este depresiv și, deci, decadent", a subliniat Eugen Simion. Tradiționalul răspuns la discursul de recepție al președintelui Academiei Române a fost rostit de matematicianul Viorel Barbu, care l-a caracterizat pe Eugen Simion drept un "analist subtil al fenomenului cultural românesc și european". La eveniment au fost prezenți, alături de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist, și Arhiepiscopul Bisericii Romano Catolice, Ioan Robu, personalități ale vieții politice, științifice, literare, academice și diplomatice din țara noastră. xxx Tradiția rostirii discursurilor de recepție ocupă în Academia Română un loc aparte. Prin conținut și prin forma de prezentare, aceste supreme forme de consacrare ale academicienilor sau "botezul" lor, cum au fost denumite, s-au constituit, de-a lungul anilor, manifestări pe cât de elevate, pe atât de elegante, proprii instituției academice. Instituită la scurt timp după inaugurarea Societății Academie Române, tradiția discursurilor academice începută cu Alexandru Papiu-Ilarian, a fost întreruptă în vara anului 1948, când Academia Română a devenit Academia Republicii Populare Române. Până la acea dată fuseseră rostite 81 de astfel de discursuri de recepție. Tradiția a fost reluată abia la 28 februarie 1974. După o întrerupere de 26 de ani, seria discursurilor de recepție a continuat doar până la sfârșitul anului 1975, ținându-se 17 astfel de discursuri. Între 1975 și 1990, oprirea de către regimul comunist a alegerilor de noi membri titulari în Academie a atras după sine întreruperea prezentării discursurilor de recepție. Discursurile au fost reluate după anul 1990. ROMPRES | |