Comentariile membrilor:

 =  Fatalitate
ioan peia
[08.Dec.05 13:53]
Câte naivități sacrificate pe altarul nu știu cărei idei au fost în decursul istoriei scrise și nescrise? Câte nu vor mai fi? Și, la urma urmei, dacă regula e asta, de ce ne mai lamentăm noi? Ca să aflăm, ceea ce știam cu o evidență dureroasă, că jivina umană toarnă lături peste sublim, oricând și oriunde? Că biologia devansează spiritul, în ciuda tuturor idealistilor căzuți din lună? Fii serios, Eugen! De mii de ani ne naștem, murim și trăim într-o umanitate autodevorantă. Șarpele care-și înghite coada!... Dacă numești asta cinism, eu îi spun luciditate. Și-i mai spun fatalitate. Și-apoi tac. Ca să mi se pară că nu știu...

 =  fii serios, domnule Peia!
dorin cozan
[08.Dec.05 18:14]
daca mama ta, daca iubita ta, daca copilul tau ar fi murit in decembrie 89? Daca pe sangele lor s-ar pisa (scuza-mi expresia) indivizii de tot felul? Ce-ai face ca fiu, iubit sau tata?
Bineinteles, idealizarea unui fenomen socio-politic (revolutia, de ex) nu mai corespunde modalitatilor de conceptualizare actuale, insa cine nu are eroi, sa-si cumpere!

 =  Trist, tragic, dezgustător
Eugen Galateanu
[08.Dec.05 19:35]
Este tragic pentru că într-un loc public- central- dintr-o viitoare capitală UE nu se poate amenaja ceva de bun simț. E plin de troițe de prost gust- în plus să nu uităm că aceia care au căzut nu erau țărani. O troiță prinde la țară- în nici un caz într-o capitală europeană. Este trist pentru că există un fel de incapacitate volitivă a românilor de a proteja un spațiu "sacru". "Dă-i în măsa- nouă să ne fie bine"

 =  Remember
Erika (Eugenia) Keller
[08.Dec.05 22:03]
E atât de trist... Dorine...
acum 16 ani ...am fugit de acasa...dornică sa ajut...
in fata prefecturii...strigam ... strigam...vroiam libertate...tancuri...iar tancuri ...si din ce in ce mai multe...ambuscadă...
panică....tipete....lovituri ...am ajuns sub tălpi...imi feream doar capul...un barbat (să fie binecuvântat!) m-a ridicat si m-a trecut printr-un geam de la " Central"...etc..."Les grandes douleurs sont muettes-
Marile dureri sunt mute...."
lacrimi si naivități

 =  Pacat de sangele varsat
mardale stefan
[08.Dec.05 23:05]
Bineinteles ca ai dreptate.Cu privire la sculptura ce-l reprezinta pe Maniu eu cred ca e izbutita reprezentand pt. mine un simbol al mutilarii generale care a avut loc in perioada comunista.Chiar si oul tras in teapa se refera la inceputul ratat.Personal am cunoscut un singur om din cei ucisi in Decembrie 89.Am sa scriu ce e incrustat pe piatra lui de mormant:a strigat"jos comunismul"si a oferit flori trupelor din fata Salii Dalles,a ingenunchiat si s-a rugat pentru mortii Timisoarei.Era 21 Dec.1989 ora17:30.A primit 3 gloante mortale.Avea 19 ani si a fost prima victima a revolutiei din Bucuresti.I se spunea -MICKY ROKERUL-.
Pentru viitorul CD pe care o sa-l scot cu grupul Cri-Gri am ales un cantec cu un text de L.Blaga"Balada pentru fiul pierdut" pe care-l dedic lui Micki.Discutam pe vremuri cu el despre mizeria muzicii de la radioul romanesc.Imi tot spunea"lasa Stefane ca va veni vremea meseriasilor".Si au venit 3Sud est Ozoni si alte Minuni de Adrieni.Pacat de sangele varsat.

 =  da
Mihai Moise
[09.Dec.05 01:00]
Am vazut si eu crucea lui Micki Rokeru, la Eorii Revolutiei, la cimitir. Este o marturie, intr-adevar.

 =  a fi demn.
dan mihut
[09.Dec.05 08:13]
cred că noi, cei care am trăit decembrie 89, suntem prea plini de patimă pentru a mai rosti. dacă nu reușim să ne păstrăm echilibrul, ar trebui să fim muți și atât.

eugen gălațeanu! "aceia care au căzut nu erau țărani", "o troiță prinde la țară"... sunt convins că-n delirul tău nu mai realizezi ce spui, iar asta e rușinos. de când îți e rușine de troițe?! sunt absolul uluit! tot comentariul e de neacceptat.

păstrați-va mințile limpezi, oameni buni! ori deveniți patetici, ori delirați. în ambele cazuri, iertați-mă, perticipați la inutilitatera morții lor. DE CE?!

 =  Marea Indiferență
ioan peia
[09.Dec.05 08:35]
Cred că s-a înțeles greșit. Am participat la acele evenimente. Am amintiri dure legate de ele. Și dureroase. În cele din urmă am realizat că nu însemnăm nimic pentru nimeni. Că existența e un fel tăvălug care duce totul de-a valma, la vale. Iar noi - simple elemente constitutive ale unei mulțimi inclasabile. Fie conștienți, fie adânc scufundați în vintrele biologicului. Fie responsabili, fie bezmetici. Sigur că mi-ar fi rupt ființa în două moartea cuiva drag în condițiile acelea, că nu m-aș mai fi liniștit până la propria mea moarte, dar eu vorbeam mai sus de fatalitate și anarhic ca despre Marea Indiferență a Zeului, în ultimă instanță, față de ființele noastre umilitor de lipsite de importanță. Căci despre indiferența firului de nisip față de firul de nisip, ar fi superfluu să vorbim...

 =  marea indiferenta a indiferentei (dlui Peia si restului)
dorin cozan
[09.Dec.05 09:40]
Marele Tavalug, existenta, m-a tras deoparte, pe mine, nefericitul Au-gus-tinus si mi-a picurat din marele neinteles al lumii si al nostru, al tuturora, cei mici si insignifianti pentru ca din diverse motive, suntem, asa!

ps: te provoc, domnu la duel (cozand), sa vorbim despre marele Zeul cu litera mica.....

 =  părere
Paul Bogdan
[09.Dec.05 10:49]
Pisuarul este un fapt generalizat și nu un biet loc de apridere a lumânărilor.
Eugene, ai dramatizat bazându-te pe o bănuială... poate petele sunt de ulei, de la candele.
Politicienii sunt o pătură socială, încep să semene cu senatul roman din ce în ce mai mult, atribuindu-și o noblețe cumpărată. Nu acolo este urdoarea, ci în faptul că nici măcar un comunist nu a răspuns pentru faptele sale. Au intrat în pușcării doar criminalii de rând, cei care au îndeplinit în timpul revoluției, dintr-un motiv sau altul, ordinele primite. În schimb, nici un securist din perioada stalinistă nu a fost judecat. Un Pleșiță se mai bucură de libertate, zâmbind tâmp și important în timp ce povestește pe posturile de televiziune cum dialoga cu Carlos, cel condamnat pe viață datorită acțiunilor teroriste. Politicienii, prețul combustibilului... diversiuni, diversiuni... care ni se servesc de către oamenii care toată viața au făcut acest lucru pentru a proteja ceva al lor, statul și statutul propriu. Oameni care fac revoluții, incită masele la represiuni sângeroase (minerii), schimbă președinți (Constantinescu), inventează antisemitisme (Paul Goma)... acesta este pisuarul, pe care-l purtăm în palmele ținute căuș, docili și îndobitociți de manipulări obscure, și nu Piața Universității. Uitarea ce domnește în Piața Universității este rezultatul firesc al acestor mașinațiuni.
Nu știu de ce, este un sentiment... ceva îmi spune că știi foarte bine ce spun.

 =  Domnule Mihuț,nu
Eugen Galateanu
[09.Dec.05 18:59]
Cei care au căzut în Decembrie nu erau țărani. Sper că sunteți de acord cu mine în sensul acesta- nu s-a revoltat Ciocârdia din Vale- unde oamenii îl regretă pe Ceaușescu că îi lăsa să fure- s-a revoltat Timișoara și Bucureștiul. Troițele sunt o chestie patetică legată de țară- acolo dau bine. În oraș arată jalnic și jenant- în formele pe care le-am văzut eu până acum în București. Poate că există un sculptor-undeva- care să poată să scoată din simbolul troiței ceva cu adevărat viabil- dar până acum nu ! Vă plac cele n troițe dintre Universitate și Romană ? Nu vi se par ca de neam prost ?

 =  Domnule Bogdan, da
Eugen Galateanu
[09.Dec.05 18:58]
Sunt pe undeva de acord cu dvs. Există o anumită parte de pisoar în sufletele multora dintre noi. E rodul anilor de comunism? Poate. E rodul anilor de comunism original ? Sigur.
Politicienii sunt totuși, în primul rând. Îi vedem. Și dacă ceea ce am văzut ieri la "Politică, frate", respectiv deputata PD Ridzi-reprezintă o realitate- sincer îl regret pe Dăscălescu et co.

 =  Doritorii de senzații tari sunt invitați să încerce
Eugen Galateanu
[09.Dec.05 18:57]
O excursie în murdărie...începând cu Pasajul Universității- cu gunoaiele grămadă în tot pasajul, cu scările rulante care nu funcționează (prost am fost că am votat primarul general), cu cerșetorii.Continuând cu zidul Universității- de o culoare incertă. Terminând la locul crimei...e pisoar, domnule Bogdan.Miroase !!!! Trăznește !!!! O fântână- care nu funcționează decât rareori.Experimente tarabagesco-mitocănești- cum a fost magazinul de blugi.
Centrul orașului București. Centrul unei viitoare capitale europene. La mai puțin de 500 de m de primăria municipiului.

 =  nihil sine causa et ratione
Paul Bogdan
[10.Dec.18 14:27]
"ca la noi la nimenea..."
Ascultam acum câteva zile consternarea unei oficios vis-a-vis de murdăriile bucureștene. Se îndoia, personagiul, că vom intra în Europa cu asemenea "față".
Dumnule Eugene, dumneata, om umblat, cunoști Parisul, Londra și, poate, chiar unele orașe din statele americane. Stimabile, ajunge atâta ipocrizie! Put aceste orașe! Efectiv put! Sunt pilne de boschetari, gunoaie și cartiere rău famate cum nu întâlnești în București.
Cât despre troiță... aceasta este definiția sa culeasă din DEX:
TRÓIȚÃ, troițe, s.f. Cruce mare de lemn sau de piatră (împodobită cu picturi, sculpturi, inscripții și uneori încadrată de o mică construcție), așezată la răspântii, pe lângă fântâni sau în locuri legate de un eveniment.

Te întreb, așa, nu ca pe un analist politic ce te consideri, ci ca pe un oarecare ce știe să citească DEX-ul: Ce ar fi trebuit să fie acolo? Un monument?! Este loc de închinăciune unde rudele celor decedați vin și aprind lumânări.
Propun ca în locul acelor troițe să se înalțe o mirobolantă chestie care să reprezinte, imortalizată în marmură de Carara, ipostaza televizată a celor ce se îngărmădeau pe TVR, cu Iliescu în frunte, purtându-și suav acel zâmbet larg și înțelegător de "pater populi".

PS Nu-mi vine a crede că te-ai dus să studiezi proveniența petelor...

 =  Domnule Bogdan, se poate...
Eugen Galateanu
[11.Dec.05 18:43]
Să nu exagerăm. Parisul nu reprezintă cartierele colonii de maghrebini.N-am locuit intotdeauna in centru- in 1998 chiar am stat intr-unul din banlieuri- la Maison Alfort- si nu se compara cu Bucurestiul. Efectiv nu se compara.Cat despre boschetari si drogati- sincer, nu i-am vazut. Si nici la Londra- ce-i drept, prin natura activitatii mele nu ma duc in cele mai rau famate cartiere. Dar la Bucuresti vorbim de centrul orasului si nu de Zabrauti ! Centrul orasului- ziua ! Va invit sa faceti acest experiment- sa treceti la ora 11 prin pasaj si sa va indreptati spre crucea cea pangarita.
Nu sunt arhitect- dar sunt sigur ca exista si in cadrul arhitectilor specializari pentru anumite spatii comemorative. Si ca sa va dau un exemplu-imediat- zona din Piata Palatului- tepusa-Maniu-Coposu e un astfel de spatiu comemorativ- chiar daca prost inteles. In zona respectiva conditiile de civilitate sunt cu totul altele decat la Universitate. De ce oare ?
Cat despre troite- se putea imagina ceva si cu troite- daca se considera necesar.

 =  Un singur exemplu
Eugen Galateanu
[11.Dec.05 18:45]
Link-ul urmator conduce la un articol foarte interesant pe aceasta tema.
http://www.mercedsearch.com/news/minimalism_speaks_volumes_for_memorials.html




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !