| + "drept în suflet" | Elia Ghinescu [25.Nov.05 15:42] |
| Eu vizualizez multe lucruri din cite citesc, aud, simt. Iar amestecul aceste de sat crescut imaginar fix în podul palemi mi se pare o idee tare potrivită. Poate și pentru că nu m-am gîndit niciodată la o comunitate plină de viață în palme mea. Acolo, de regulă, îmi număr doar drumurile. „uneori mai bat clopotele seara”, se mai stinge o viață, mai cade o stea. Nu am cuvintele potrivite la mine acum, Iuliana, pentru a-ți descrie starea în care m-a transpus poezia ta. Ideea bătrîneții care mai stă pe la porți să mai numere călătorii, clopotele care mai au glas la apus, doar la apus, căci atunci se moare cel mai usor, cerul sub care te mai poți ascunde, ninsoarea în care poți să te iei de la capăt mereu mereu mereu...și strada aceea , drumul pe care cauți, tot cauți pe cineva... ...și toate astea într-o singură și simplă palmă. Toată viața stă de vorbă cu Dumenzeu. Toată. Mulțumesc pentru așa imagine. În rest, fac bine, sunt bine...:) | |
| = deosebit de frumos | Monica Mihaela Pop [25.Nov.05 15:54] |
Superbe imagini! Am revăzut toată frumusețea și liniștea satului meu, așa cum îl știu de copilă, neatins de binefacerile civilizației moderne și atât de dăunătoare spiritualității acelor locuri ale lui Dumnezeu. Mă bucur că nu am trecut cu vederea acest poem! Cele bune! | |
| = lumea din palma | Iuliana Serban [25.Nov.05 15:56] |
| Elia, iti multumesc. Pentru c-ai simtit lumea din palma, pentru ca ai fost pe-acolo si pentru c-ai simtit sa-mi spui. Te mai astept. Si eu si satul :) | |
| = Monica Mihaela | Iuliana Serban [25.Nov.05 16:01] |
| Monica, ma bucur c-ai trecut si ca i-ai gasit si un loc in amintirile tale... Te mai astept. | |
| + comentariu | Florian Stoian Silisteanu [25.Nov.05 16:13] |
| pentru ca sunt muritor uneori las la granita dintre poem si viata un semn in semn de virgula...trist credca acest poeml/ar fi gandit altcineva...Pe urma zic eu ca e vreme de razboi si ma arat nestiutor de ce se mai scrie prin lume si/miinchipui caacesta este primulpoem din lume pentru taranulnostrucelde toate zilele...sigur ca ma emotioneaza toate acestea desi ceva mi se pare pe alocuri asa ca locuri comune metaforele acesteaca si opincile domnului nostru taranul...trecrepede puntea si las ramasag o micasteluta..Cine stie?! Poate se prinde cumva in coada altei comete | |
| = pe pagina a doua | Radu Herjeu [25.Nov.05 16:20] |
| Uite cum, cine vrea, gaseste o poezie superba chiar si in afara primei pagini... Probabil e mai bine asa, in fond, s-ar pierde ceva din frumuseatea ei printre atatea versuri minimaliste si fizic-intimiste... Ma bucur ca mai sunt si oameni care simt atat de frumos ce scrii... Eu mi-as dori sa mai pot scrie asa... oricum, cred ca dzeu e atat de zidit, incat nu mai schimba demult pareri cu nimeni... | |
| = batrani | Iuliana Serban [25.Nov.05 16:31] |
| Florian, multumesc de semn. In loc de virgula :) Citisem inainte niste randuri scrise de niste batrani demult si mi-a venit sa-i scriu. | |
| = parere | Nicolae Bogdan Groza [25.Nov.05 16:36] |
| un poem cu multe semnificatii, usor sorescian, cel putin in prima lui parte. am retinut versurile care mi-au atras atentia in mod deosebit si care sustine, dupa opinia mea, intreg poemul " satul schimbă păreri cu dumnezeu, zidit în rădăcinile copacilor când e frig poți să-ți tragi cerul pe umeri când ninge poți să te iei de la capăt." | |
| + DE CITIT!!! | Pușcă Ioan Gabriel [25.Nov.05 16:49] |
| Poezie bine conturata, omogena, imagini coerente, plastice. Metafora este plina si echilibrata. Poezie foarte buna, care trebuie sa ramana la texte recomandate! remarc:"Bătrânii, cu ale lor, așteaptă în fața porții ca niște rugăciuni întârziate." si "satul schimbă păreri cu dumnezeu,". Foarte frumos! | |
| = raspunsuri | Iuliana Serban [25.Nov.05 17:14] |
| Radu - si eu mi-as dori sa pot scrie mai des asa :) El nu mai schimba, dar oamenii il mai imping la cate o vorba, ei cu ei insisi, si intre ei. Nicolae si Ioan - va multumesc ca ati simtit si ca mi-ati lasat si un semn al trecerii voastre. | |
| = spre cer | Lie Marian [25.Nov.05 18:53] |
| Imagini,versuri si trairi frumoase toate adunate in palme si inaltate spre cer .Mai pe scurt ,frumoasa poezie, venita parca dintr-un suflet care vorbeste cu Dumnezeu. :) Felicitari! Marian | |
| = eu nu | Alina Livia Lazăr [25.Nov.05 20:16] |
| Iuliana, Poate nu o fi așa de important pentru tine, însă mie poema ta nu îmi trezește așa de înalte revelații precum ante-scriitorilor mei aici (deși, recunosc, nu am avut răbdare să citesc comentariile în întregime). În primul rând, pentru că nu reușește să îmi transmită o stare, măcar. Oricât de stângaci spusă, dar să fie o stare, o emoție, lumina vreunui colț de adevăr la care să fi ajuns tu. Apoi, începi printr-un stil confesional "ce să-ți mai spun că fac?", retoric, nu?!, dar apoi încerci să devii prețioasă. Ceea ce se cam observă. Sforțarea, adică. Și e ca și cum, deși ai început natural, prin a fi tu însăți, de la un moment dat, observând că ești privită, ai început să îți corectezi mersul. Poemul tău mai beneficiază din plin și de niște clișee de exprimare sau de idee: bătrânii ca niște rugăciuni întârziate, se uită drept în suflet, iar ultima strofă poate fi citată în întregime. Sunt exprimări pe care le-am mai întâlnit, nu aș putea să spun acum unde cu siguranță, dar știu că mă feresc de ele, tocmai pentru că le-a mai spus cineva înaintea mea. Nu cred că e ceva rău să spui ce au mai spus alții (de fapt, asta facem). Cred că e mai puțin bine atunci când nu te lași pe tine să fii tu. În plus, nici măcar un poem de dor nu îmi pare a fi, și nici doritor de a-mi aminti de tradițional, de străvechi, de rit. De aceea, cred, Iuliana, eu tulceancă, eu născută în același an cu tine (spun astea ca să nu mi te superi cumva) cred că satul nu crește în palme. Orașul,da. Satul nu crește. Satul e în sânge. E sau nu e. De când te naști. Au avut alții grijă să fie acolo. Cam așa știu să zic și voi citi și alte poeme. prietenesc, li | |
| = Este o poezie frumoasă ce respiră un aer trist și în același timp plăcut. | Camelia Rodica Buta [26.Nov.05 00:27] |
| Este interesantă ideea dialogului imaginar, inițial creează impresia unei conversații amicale, evoluând apoi într-o confesiune. Apariția satului "în palme" aduce lumea la dimensiuni miniaturale ceea ce face ca ea să fie mai ușor de descifrat pentru oameni. Aducerea satului la dimensiuni atât de mici ne aduce pe noi, în același timp la acelasi nivel cu Dumnezeu ceea ce ne oferă posibilitatea de a percepe lucruri pe care altfel ne-ar fi imposibil să le înțelegem. Această metaforă exprimă, cred eu, mai multe sentimente laolaltă, cum ar fi dragoste,uimire, nevoia de a proteja un lucru atât de fragil. | |
| + satul cel care ne crește, poetul care se înalță | Ela Victoria Luca [26.Nov.05 00:33] |
| Mult aș fi apreciat acest poem dacă nu începea cu acel vers, dacă în loc de "azi noapte" ar fi fost "astă noapte", dacă în loc de "a crescut" ar fi fost "a răsărit", în loc de "o raită" ar fi fost "o privire", și "drept în suflet ar fi fost "înspre suflet". A doua strofă este bună, dar "azi noapte" (prima strofă) - bat clopotele seara... A treia strofă: trasul cerului pe umeri a fost des folosit ca gest de acoperire atunci când ți-e frig. Să iei o stradă cu tine (cine mai știe), spre a-ți urma calea... Finalul este chiar prea simpluț. Apoi, dacă s-a mers consecvent cu punctuația, așa să fie și în toată poezia. ideea este bună, expresia este aproape simplificată la limita în care nu se mai simte pulsul, forma este reușită, trăirea este profundă, autoarea este de curând aici și merită o încurajare a celor ce admiră fumosul și simplitatea. Și mai ales valorile născute în vatră. Eu las o lumină pentru a susține acest drum poetic, care văd că a început deja cu un volum. Rog autoarea să își amintească felul în care unele sate sunt pe culmi, altele sunt în vârf de munte, multe la șes, de aceea, poemul are același relief. Și mai ales, mai ales, apa lirică, să îi rămână. Dacă Silișteanu Florian a luminat această uliță înseamnă că fie nu era luminată, fie așa a simte el. Și pentru asta, Lumină să fie mai departe. | |
| = re | Ela Victoria Luca [26.Nov.05 00:36] |
| "așa simte el" - fără "a", scuze. | |
| = Eu zic | Daniel Dinescu [26.Nov.05 00:39] |
| Eu zic ca merita laudat textul, aveti dreptate voi, majoritatea. Dar cine sunt eu, decat un om si-o parere... Mai scrie asa! Daniel | |
| = si eu... | Ludmila Barsan [26.Nov.05 00:51] |
| Sincer, cat as incerca, nu pot sa inteleg: trei stelute si trecut la recomandate? Eu as da stea doar pentru titlu, dar nu dau fiindca are multe alte lipsuri.Chiar primul rînd îmi dă de gîndit, într-adevăr "este interesantă ideea dialogului imaginar", dar conteaza foarte mult și cum este construit acest dialog. "ce să-ti spun ca mai fac" e o expresie prea dură și un pic trasă de păr ca " și m-am dus și eu să dau o raita". S-a mai dus altcineva? de ce "si eu" mai ales ca mai ai un "si" inainte. Apoi, în "batranii, cu ale lor", nu am putut nicidecum să înteleg ce vrea să spună "cu ale lor". S-ar putea întelege mult mai mult decît vrei sa spui, dar in dezavantajul tau. "satul schimba pareri cu dumnezeu" mi se pare superb.Cerul si l-au tras atatia poeti pe spate incat nu le mai stiu numarul.Propozitia "o să iau eu una cu mine" este greșită din punct de vedere gramatical. Daca scrii "o sa iau" de ce mai adaugi "eu"? ca doar nu poate fi "o sa iau tu una cu mine", verbul folosit sugereaza persoana fara sa o mai accentuezi.Fii foarte atentă cînd scrii. După părerea mea textul acesta nu este recomandabil si nu-ti sugerez sa-l iei ca exemplu pentru creatiile ulterioare.sunt sigură că poți și mai mult decît atît. numai bine. | |
| = parere | Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55] |
| parerea mea, idiferent de comentariile celor dinainte, este ca s-a plecat de la o idee buna dar continutul nu se ridica la nivelul titlului. Plus ca titlul il regasesc rapid in primele randuri, ar fi fost indicat sa deduc pe parcursul citirii textului. Ai stangacii multe in exprimare si constructie "așteaptă în fața porții ca niște rugăciuni întârziate", "când ninge poți să te iei de la capăt", apoi ai repetari de verbe iau, iei. Repetarea -si "eu", o sa iau "eu", daca zici o sa iau, ce rost mai are sa zici si "eu"? Nu de alta dar poezia ar capata valoare artistica mai mare prin eliminarea pronumelor. Sa nu mai zic de "batranii stau cu mainile in poala" care mie mi se pare total nepotrivit. Una peste alta, o stea de incurajare mergea, dar patru este exces de zel, ca de obicei. | |
| = săniuș și derdeluș | mardale stefan [26.Nov.05 10:38] |
| Nenumărand bine stelele aseară , după ce am trimis poezia prietenilor, mă gandeam că meriti patru.In dimineata asta am recitit-o si am avut răbdare să citesc si comentariile .Poezia mi s-a parut si mai frumoasă.Micile inconveniente gramaticale nu pot umbri frumusetea simplitatii acestei poezii.Aparentul simplism al unui vers e transfigurat de urmatorul "și ți se uită drept în suflet".Pe mine ca muzician ,tehnic ,Pavel Stratan nu ma intereseaza, aproape ca nu există .In schimb, emotional reuseste să mă atragă.Poezia ta e foarte izbutită.Un altfel de săniuș pe un derdeluș de vis. | |
| = nici eu(mi-au crescut bătături în palmă) | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| ar fi mult mai bine să-i lăsăm pe bătrâni cu ale lor,cu sămănătorismul și toate celelalte, dacă nu ai trăit toată viața la sat nu ai cum să-i înțelegi,iar dacă ai trăit atunci nu cred mai poți ține acum creionul în mână de câte bătături ai în palmă,versuri "bătrâni ca niște rugăciuni întârziate""stau de dimineața până seara cu mâinile în poală și ți se uită drept în suflet""satul schimbă păreri cu dumnezeu" sunt prețiozități,ce mimează profunzimea,nu văd cum ar putea să te reprezinte,pentru că despre asta e vorba până la urmă,ce rost are să idealizezi și să te falsifici.și ce legătură are iubire ta cu toată povestea asta. | |
| = parere | cristina dobreanu [26.Nov.05 16:20] |
| e o poezie cu adevarat frumoasa, dar ultima strofa strica putin atmosfera,distruge misterul satului.poezia putea sa se incheie cu "Strazile, cine le mai stie...".e singurul vers din ultima strofa care face parte din satul tau:) | |
| = un text foarte bun | Dana Mușat [26.Nov.05 19:41] |
| "Bătrânii, cu ale lor, așteaptă în fața porții ca niște rugăciuni întârziate" Trece timpul peste capetele noastre plecate, in dansul aprig al renasterii. De e Moarte si de ce nastem? "Străzile, cine le mai știe… o să iau eu una cu mine să-i dau rost. până spre dimineață o să fac din ea drum către tine" Toposul dispare, isi ucide singur pricipiile, dar eu alerg catre tine ca un nebun, construiesc eu drumuri. Sunt un geniu pentru iubirea mea! Multumesc Iuliana de o lectura buna. | |
| = ... | Dana Stanescu [26.Nov.05 20:00] |
| ee nu e domnule putin soresciana ci poate putin minulesciana ca ma miram de ce imi place, atat ca satul asa cum e el creionat aici nu mai exista de la (era sa zic Blaga dar ma abtin)... in fine. autoarea nu are nici o vina ca eu nu mai pot citi poezia intr-un mod obiectiv si asta din cauza agolmerarii de stele. probabil e o poezie frumoasa... | |
| = umila mea parere | zlota daniel [27.Nov.05 09:18] |
| o imagine de vis ...simt cum cuvintele tale curg asemeni laptelui cu scortisoara...vad parca bolovanii ce placheaza ulitele. | |
| = submediocru | bazil rotaru [27.Nov.05 09:18] |
| un text propulsat la recomandate de mediocritatea stelutarilor! textul e submediocru, nu vad ce ar trebui comentat aici! | |
| = pentru bazil rotaru | Pușcă Ioan Gabriel [27.Nov.05 12:47] |
| Bazil Rotaru atunci de ce te-ai mai chinuit sa tastezi daca nu este nimic de comentat? Ia cauta-l pe Dan Barbu sau pe Vasile Vecinu ori pe maestrul Ion Enache (ca sunt de a tine din urbe)si intreaba-i despre textul asta..poate ei au sa iti explice mai pe intelesul tau ce nu ai inteles ..:) Daca nu stii unde sa ii cauti da-mi un semn. :) | |
| = Parere | Negru Vladimir [27.Nov.05 13:53] |
| Poezia ca atare nu-i nici reusita dar parca nu se reduce totusi la un esec... o poezie despre sat impune o serie de riscuri mai ales cu privire la faptul ca poti calca oricand pe urmele altora si sa sfarsesti astfel in banal... satul prin natura sa este traditional, impune respectarea unor reguli in coerenta cu legile cosmosului... are vatra, randuieli, obiceiuri... sa spunem ca reprezinta o latura nepigmentata a spiritului nostru... cresterea sa in palme mi se are nepotrivita...mai degraba omul se altoieste pe acesta... de fapt expresia ca atare nu mi se pare sralucita... e banala de-a dreaptul si cu voia dvs si de-a stangul... Sunt si parti frumoase dar marea tevatura s-a facut de la titlu... poate ca aici e greseala autoarei. | |
| = ma mananca-n palma si pe mine... | loredana ioana tudor [27.Nov.05 20:22] |
| Nu cred in reteta "garantata" cu a scrie despre ce nu s-a mai scris/cum nu s-a mai scris pana acum. Nu cred in ea pt ca cere imposibilul. Milioanele de poezti din lume nu pot naste milioane de stiluri, ci se incadreaza in niste curente deja existente, rar mai "mosesc' cate un curent nou...Asadar, batatorit sau nu "drumul" acesta (satul, ca tema), o sa-l strabat cu drag de fiecare data cand cineva va (mai) avea curajul sa-l picteze in frumoase cuvinte. Tie ti-a reusit din plin, aproape ca-mi vine sa-ti multumesc si uite, ma mananca-n palma,imi creste si mie acolo o bojdeuca si parca-ncep sa desprind figura bunicii zambindu-mi la poarta si privind pana-n sufletul meu de furtuna... | |
| = tuturor | Iuliana Serban [28.Nov.05 20:19] |
| In primul rand, va multumesc tuturor ca mi-ati lasat un semn al trecerii voastre. Marian - sunt inaltate spre oameni, mai degraba decat spre cer :) Si din pacate nu prea vorbesc cu Dumnezeu... Alina - ca nu a ajuns nimic la tine poate sa fie din vina poeziei sau nu. N-am vrut (incercat) sa fiu pretioasa.Iar poezia este una din cele scrise dintr-o suflare.Nu m-am privit si nu am incercat sa corectez nimic. De acord cu tine ca poate s-a mai spus si ca e greu sa mai spui ceva nou. Dar nu e nimic fals sau fortat, ca traire, in poezia asta. N-am vrut sa "amintesc de traditional, de stravechi, de rit", am citit niste randuri scrise de niste batrani, le-am trait intr-un anume fel si i-am "asternut" pe hartie. La fel de prietenesc, Iuliana. Camelia - este o confesiune. N-am vrut sa miniaturizez lumea pentru a ne aduce pe noi la acelasi nivel cu dumnezeu, aducerea ei "in palme" e un semn de apropiere. In rest, e cum zici tu :) Ela - multumesc pentru ganduri si sugestii. Uneori intr-o noapte, printr-un sat, in palme, trec cateva vieti... deci se poate "intampla" si o seara :) Daniel - multumesc. As vrea sa mai traiesc asa, ca sa mai scriu asa... Multumesc pentru semnul lasat de-un om si de o parere. Ludmila - despre stele nu-ti pot raspunde, ca nu mi le-am dat singura. Unii oameni au simtit ceva in ceea ce-am scris. Nu cred ca un om poate fi luat la rost pentru ca a simtit ceva intr-un loc care pe un altul il lasa rece. Asa e-n viata. Cat despre inceput, nu vad cum ar putea fi dur, fiindca e un semn de confesiune, de apropiere. "si eu" e la locul lui, s-or mai fi dus si altii, toti cei care au locuit in el, sau in mine... Eu nu stiu ce poet si-a mai tras cerul pe spate, o fi, daca spui tu, oricum eu am facut-o independent de el :) Am accentuat "eu" (cred, nu m-am gandit la asta, dar incerc sa explic de ce am simtit ca-i locul lui acolo) pentru a sugera ca strazile capata sens doar "luate" de oameni si ca undeva, candva, au mai fost oameni care au luat strazi cu ei. Si pentru a "personaliza" acel rost, pentru a-l face al meu, pentru a sublinia ca nu i-am dat un rost universal valabil, ci doar ca drum catre un om. Dar cred ca se poate renunta la "eu". Ionut - vorbind de repetari, ar trebui sa se aplice si la comentarii, nu crezi? N-am inteles (ca nu mi-ai explicat) de ce cele doua exemple sunt stangacii in exprimare si in constructie, dar asa o fi, daca asa zic marii poeti. In rest, vezi raspunsul la comentariul anterior. Stefan - nu stiu ce sa-ti spun. Nu vezi ca unii zic ca sunt prea multe? :) Ma bucur ca te-a facut s-o simti. Si ca ai simtit sa-mi lasi un semn. Dominic - n-am nici o treaba cu semanatorismul. Satul e, uneori, o stare. E un loc in care oamenii si-au lasat radacinile. Pretiozitati, fals, mimare? Hm... Daca nu vezi tu, nu inseamna ca... Cristina - ma bucur ca ti-a placut. Ultima strofa, poate ca e prea clara, dar are locul ei. Nu face parte din sat, ci doar din legatura cu el... Trebuia sa dau rost drumurilor, nu? Dana Musat - si eu iti multumesc pentru ganduri si pentru c-ai simtit sa-mi spui Dana Stanescu - nu stiu, Dana, o fi frumoasa... Eu vreau doar sa-i faca pe oameni sa simta ceva, sa ajunga la ei. Daniel - multumesc pentru cuvinte Bazil - cred ca ti s-a raspuns deja. Eu zic sa te bagi in seama pe texte suprageniale. Nu te mai obosi ca s-ar putea sa nu-ti mai gasesti cuvintele, acolo unde merita. Vladimir - nu mi-am propus sa scriu din nevoia de a scoate la lumina o genialitate originala. Asta am simtit, asta a iesit... Spunea cineva, mai destept si mai scriitor ca mine, ca fiecare om vede lumea si oamenii pe masura sa. Loredana - multumesc ca ai simtit si ca ai strabatut drumul. | |
| = Iuliana | Liviu Nanu [28.Nov.05 20:56] |
| Cred că ai două scăpări: 1. de obicei cu mîinile în poală stau bătrînele satului, bătrînii de obicei răsuceau țigări sau ciopleau oarece; 2. Străzile satului se numesc ulițe. MI-a plăcut versul "când e frig poți să-ți tragi cerul pe umeri". Aș schimba "ți se uită" cu altceva, "te privesc" de exemplu. Un text interesant, ai avut curaj să abordezi o astfel de temă. În altă ordine de idei numărul steluțelor înseamnă de fapt numărul cititorilor care au apreciat textul cu astfel de mijloace. Dacă ai fi avut 20 însemna că 20 de cititori care pot da steluțe au vrut să semnaleze un text care le-a plăcut. Ele nu se adună. Asta pentru colegul bazil, care are la rîndul lui are și el dreptul să fie cusurgiu și să-și spună părerea, fie și nemotivată. | |
| = tragi cu pusca nu ia foc! | bazil rotaru [28.Nov.05 23:56] |
| mai, pusca! nu sunt indeajuns de veleitar ca sa-i admir si recunosc pe numitii dragi tie, ca orice barladean cumsecade care admira vasluieni! ezigsteaza si ei si-si traiesc vietile lor mizerabile in rest ma bucur ca-ti place poezia e lucru mare! faptul ca ai 120 nu-ti da nici un certificat de valabilitate in fata nimanui, crezi doar tu asta! Iti spune prieteneste unul care a avut 120 si a renuntat f. usor la acest nivel! nu in spatele fiecarui om sta un inger! textul despre care nu ai spus nimic este intr-adevar lipsit de valoare si numai mediocritatea celor asemeni tie l-au propulsat la reco! sa fim clari! iti doresc numai bine! | |
| = laolalta | Iuliana Serban [29.Nov.05 09:03] |
| Liviu, de acord cu tine, dar i-am luat laolalta, batrani si batrane, si am prins gestul care se apropia mai mult de ce vroiam eu sa transmit. Multumesc de sugestii si pentru ca mi-ai lasat semn. | |
| = despre pareri mai cu mot | Iuliana Serban [29.Nov.05 09:34] |
| bazil, pentru ca este vorba de textul meu, rogu-te, fii mai atent cu aruncatul cuvintelor. Nu ti-a placut, ti se pare mediocru (sau submediocru). Foarte bine.Am luat cu totii nota de parerea ta. Nu mi-ai explicat de ce. OK. In felul meu, am inteles de ce n-ai facut-o. Unor oameni le-a placut.Foarte bine. De ce trebuie sa fie etichetati drept mediocri pentru ca le-a placut o poezie? Ce anume crezi ca face din tine o instanta mai presus de toti ceilalti? Ei si-au spus parerea despre text.Asa cum tu ti-ai spus parerea ta (ce-i drept, cu mare economie de cuvinte si idei). Nu coincid. Perfect. De ce parerea ta e mai parere decat a celorlalti? | |
| = De cinci stele | Maria Constantin [30.Nov.05 15:13] |
| Este o poezie de 5 stele. Am citit titlul si mi-am adus aminte de un Veac de singuratate. Asa vad eu acest, ''Mi-a crescut un sat în palme''. Cât despre critici, sa nu te descumpanesti fiindca si Eminescu cât e el de titan, a scris: ''...cobora-n jos luceafar blând...'' si aceasta nu l-a minimalizat deloc, asa ca scrie cum simti, ca simti bine. Multumesc. | |
| = mai mult | Iuliana Serban [30.Nov.05 16:08] |
| Maria, ma bucur ca ti-a placut. Si iti multumesc pentru semn. Spre rusinea mea, n-am citit inca "Un veac de singuratate". Cat despre Eminescu, la el era licenta poetica :) Criticile sunt bune, atat timp cat sunt argumentate, te ajuta sa nu te multumesti asa usor si sa scoti mai mult din tine. | |
| = rezonanță | ioan ravel [02.Dec.05 12:43] |
| viu și eu târziu în subsolul acestui text să spui că tare mi-o mers la suflet! mulțumesc! | |
| = opinie(în continuare) | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| sămănătorismul-curent literar inițiat la începutul sec xx, opunând orașului "viciat" de civilizație imaginea idilică a satului patriarhal- de fapt, ar fi vorba de neosămănătorism aici, pentru că sămănătorismul a murit de mult;al doilea termen,orașul, e implicit,de câte ori îmi vei spune că ți-a crescut un sat în palme mă voi întreba ,de ce nu un oraș; apoi înțeleg,încerci să dai valoare etică acestui sat "rugăciuni întârziate""se uită drept în suflet""schimbă păreri cu dumnezeu", și pui toate astea într-un context arhaic, se subînțelege, în detrimentul orașului,nu simți nevoia să evadezi , în timp și spațiu ,și să cauți în altă parte valori morale ,decât dacă te afli într-un mediu "ostil",orașul;ca și cum bătrânii de la oraș nu ar fi rugăciuni întârziate,sau nu s-ar uita în suflet(ci doar ar bârfi),sau orașul nu ar schimba păreri cu dumnezeu când bat clopotele(ar fi doar așa un dangăt aiurea),dacă ar fi să idealizezi( idealizarea merge în ambele sensuri,nu e indicată însă nici una), astfel se construiește aici o falsă opoziție pe criterii etice oraș-sat;dar cum spui tu ,nu ai gândit toate aceste raporturi,ai scris dintr-o suflare, fără filtru critic,inspirată de alte scrieri,pentru că nu vrei să amintești de "tradițional",spui tu ,"am citit niște rânduri scrise undeva de niște bătrâni,le-am trăit într-un anume fel și am așternut pe hârtie",deci ai preluat toate astea din alte scrieri, mai mult sau mai puțin sămănătoriste, printr-un act de mimetism inconștient,și ai introdus apoi pastișa ,ca pe un colaj,între primul vers și ultimle 7 ,deci nu e un poem neosămănătorist,într-adevăr,nu ai nici o legătură cu toate astea. | |
| = raspunsuri | Iuliana Serban [02.Dec.05 19:25] |
| ioan - si eu iti multumesc pentru ca ai simtit sa-mi spui dominic - o sa le iau pe rand. Stiu ce inseamna samanatorism (ca doar am trecut si eu prin scoala, si inca multi ani:)). Numai ca imi dispace profund tendinta unora de a-si da pe-afara talentele lor de critici cu etichetari de genul "acest poem este samanatorist" sau "este fracturist" ori "neomodernist". O fi, si daca e, nu ma intereseaza. Cand scriu ceva, in nici un caz nu ma asez la masa gandindu-ma "ia sa vedem, ce fel de text sa scriu acum, unul minimalist sau unul samanatorist"? Nu ma intereseaza. Curentele si tendintele astea tin de analiza fenomenului literar, sunt vazute ca suma a tot ceea ce e caracteristic unei generatii intregi de scriitori, pentru a identifica (banuiesc) registrul lor comun de valori, de trairi, de raportare la spatiu. Izolat, n-are nici o semnificatie. Dar sa revenim la acest text. De ce nu un oras? Pentru ca orasul contine mai multa instrainare.Si n-am vrut sa vorbesc despre instrainare.Am scris alte texte despre asta. Nu-mi erau suficienti batranii de la oras, vroiam sa ajung in "radacinile batranilor", acolo unde nu exista falsul si fardul oraselor. Nu caut in alta parte valori morale, pentru ca valorile morale nu zac intr-un loc sau altul asteptand sa le ia cineva. Valorile morale le poti cauta intr-un singur loc: in tine. Poti cel mult sa cauti oameni care impartasesc aceleasi valori. Nu te duci la magazinul din colt sa iei niscaiva valori morale. Apoi, nu am "preluat toate astea din alte scrieri", nu e vorba de nici un mimetism, colaj, pastisa si alte lucruri asemanatoare. Am citit niste randuri care m-au facut sa simt sa scriu asa. Asta-i tot. Mi-au placut oamenii aceia care vorbeau si cum vorbeau in ceea ce citisem. Nu exista nici macar o alaturare de 2 cuvinte in poezia pe care am scris-o care sa se regaseasca in randurile pe care le-am citit, altfel decat ca "aer", ca "atmosfera". | |
| = opinie(în continuare) | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| tocmai,nu e unitar poemul ,de aceea nu intră în nici o categorie,dar nu categoriile mă interesează,mă ineresează de ce nu poate funcționa un astfel de text pentru sensibilitatea mea, pentru mine textul "asta e";te folosești de o imagine clișeu ,"imaginea idilică a satului patriarhal",care e evident luată din sămănătorism,vrând nevrând suprapunerea e perfectă;când scrii nu trebuie să te intereseze,dar după aceea da,dacă nu organizezi materialul, din prea mult entuziasm, riști să redescoperi tot felul de americi,apoi e ca și cum ai merge pe un drum superbătătorit, fără să știi, și ți-ai spune că e aleea ta secretă,de aceea trebuie să te intereseze,să diferențiezi ce e al tău de ce e al altora,sau dacă te folosești de ceva împrumutat să o faci într-un fel care să te individualizeze și să te reprezinte acum,de exemplu:"am citit niște rânduri care m-ar face să scriu așa" | |
| = rezonanta la stare | Iuliana Serban [03.Dec.05 13:17] |
| dominic, din nou, eu nu scriu ca un exercitiu de literatura. A fost o traire, o stare, care n-are cum sa nu ma reprezinte, pentru ca eu am simtit-o. America a fost descoperita o data, dar ceea ce simt eu calcand pe pamantul Americii imi apartine. Un text, oricare ar fi el si oricum ar fi scris, nu poate acoperi sensibilitatea tuturor. E vorba de rezonanta la stare sau la idee. E simplu. | |
| = ............ | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| da,așa e,tocmai îți argumentam de ce nu funcționează pentru sensibilitatea mea,de ce nu mă impresionează ce simți tu când calci pe pământul americii ca și cum ai fi prima ce o face,de ce nu pot rezona,de ce pe jumătate aluneci;și mai simplu. | |
| = bine | Iuliana Serban [03.Dec.05 14:01] |
| Foarte bine. Am luat cunostinta. | |
| = vanturand ganduri printre randuri | Anca Pepelea [07.Dec.05 14:10] |
| mi-a placut mult titlul. am eu in perioada asta o slabiciune pentru tot ceea ce inseamna traditie- sat, cantec, port. si am deschis poezia cu murmur de doina in gand. si poate de aceea am ramas putin secata, neputand sa ma adap din poezia ta pentru ca nu avea acel fior din doine, din cantecul popular. mi-a placut imaginea cerului tras pe umeri. si aceea cu ninsoarea. dar cam atat. nu imi place cand aud ca o poezie se scrie asa, din prima fara a fi apoi modificata cumva... ca tot se pomenea de Eminescu- desi hm, prea usor ne comparam cu el, nu-i asa?- el isi nota pe marginea hartiei rime pentru versul urmator, poezia lui era un proces, nu o rasuflare. in plus, poezia o scrii undeva, o rescrii apoi, o citesti...cumva trebuie sa iti fi placut atat de mult incat sa nu mai modifici ceva la ea, asadar, scuza cu am scris dintr-o suflare...e prea nescuzabila:) in fine...am dorit sa las gandul meu aici pentru ca azi am sa stau cu imaginea asta de sat crescut in palma. imi place. chiar daca voi uita restul versurilor, am sa raman cu imaginea asta. multumesc. in satul meu azi se colinda. | |
| = scuza pentru ce? | Iuliana Serban [07.Dec.05 14:55] |
| Ti s-a parut ca ar fi o scuza? Scuza pentru ce? Incercam sa explic de ce nu are cum sa fie falsa, fortata, voit pretioasa sau cu "incercare de corectare a mersului" cum s-a spus. Poezia este intr-adevar un proces, dar de cele mai multe ori unul interior. Presupune desigur sa te gandesti la ce anume vrei sa spui, inainte de a arunca pe hartie orice, dar nu trebuie neaparat sa fie scrisa "pe bucati".O scriu, ma uit la ea si ma intreb daca exprima ce am vrut eu sa spuna. Daca nu, o aman pentru mai tarziu. Inseamna ca nu sunt pregatita pentru acea poezie. In cazul textului de fata, am decis ca da. Si faptul ca a ajuns la multi oameni, imi confirma ca poate e asa. In rest... ma bucur ca ti-au placut acele imagini. Si ca se colinda pe-acolo azi :) | |
| = sec | SOARE ANDREEA STEFANIA [09.Dec.05 15:44] |
| de ce cand ninge poti sa te iei de la capat?mi se pare sec, doar de dragul de a fi pus acolo, adica nu e profund e doar...sec.imi pare rau de indrazneala poate e doar o interpretare gresita | |
| = cand ninge | Iuliana Serban [10.Dec.05 16:40] |
| Andreea - La mine in lume, cand ninge, se intampla cam cand se schimba anii intre ei. Sau aproape. Se asterne zapada pe drumuri, mult alb, poti sa-ti rescrii viata pe-atata alb... Poti "sa te iei de la capat" :) Asta foarte sumar. Sec? Hm... De regula nu scriu ceva doar ca sa ma aflu in treaba. Iar cu profunzimea, trebuie sa stii cum sa ajungi si unde. Asa ca... mai cauta! | |
| = iuliana serban, | petru c.cretu [07.Jan.06 06:15] |
| in primul rand vreau sa ti laud poezia, cu adevarat deosebita, foarte bine remarcata si merituos instelata... bravo! un singur lucru mi se pare cam nepotrivit: dupa ce spui ca ti a crescut un sat in palme(frumos si original!) vii cu 'și m-am dus și eu să dau o raită' parca prea simplist, banal... apoi poezia curge frumos, fara cusur. cu prietenie, petru | |
| = simplu si complicat | Iuliana Serban [07.Jan.06 14:15] |
| banal? nu stiu, poate... dar asta am facut :), m-am dus sa dau o raita, nu locuiesc acolo, din pacate... E mai degraba simplu decat simplist, si uneori mai avem nevoie si de "lucruri simple" in viata noastra atat de complicata :) Iti multumesc ca ti-ai facut drum pe-aici. | |