| + Un fel de marturisire | Andu Moldovean [02.Nov.05 12:45] |
| ... este si aceasta, nu? Alina ma incanta cu acest ciclu (Doamne, cum suna cuvantul asta :-) de FanteziiLi (adica ale ei, I suppose). Acum pot zice ca ea se descrie pe ici pe colo in mod intentionat ca o fetita cu ursuleti de plus in brate pe care-i pupa afectuos pe boticul de piele (nu de plus), sau domni miopi sau doar orbiti de soare fascinati de o sonata pentru singuratate si orchestra? I suppose again, ceea ce desigur diminueaza din "credibilitatea" fanteziilor ca ar fi chiar asa de "fanteziste" :-).. dar ma rog, cine mai pune azi pret pe memoriile poetilor? Si asa incantator cum gasesc acest... of... nu-i mai zic... aceasta serie de poeme, cel mai tare imi place acesta cu rulota (pentru ca ea ii zice "ruleta" :-) si pentru ca aici imi pare mie sau Alina isi gaseste in fine discursul, nu se sfieste sa se intinda (chiar si la figurat) sa arunce ursuletul si domnului respectiv sa-i cada, probabil, ochelarii de pe nas ramanand in pozitia de drepti (sau alta, la fel de dreapta) dar cu gura respectiv si proportional la fel de larg cascata. ... si nu in ultimul rand, pentru ca acest stil imi aminteste de cineva care obisnuia sa scrie pe aici, pe la noi pe poeziepunctro acum fiind ocupat(a) cred cu alte alea... Bobadil P.S. O steluta bobadilica pentru aceasta "sceneta" lirico-muzicala fara ursuletz... | |
| = imi place | Dorina Maria Harangus [02.Nov.05 20:16] |
| Ai metafore puternice "in malaxor" si un fel anume de a povesti, fanteziilist :))...imi place. | |
| = ruletă de-a binelea | Alina Livia Lazăr [02.Nov.05 17:25] |
| Dorina, am trecut prin pagina ta, dar cred că trebuie să mă întorc acolo, să mă decid, ce și cum. ceea ce am văzut însă până acum, îmi place. adică, ale mele, cum bine supoziționezi, Andu. fanteziile. dar ruleta e ruletă, și nu rulotă. aș fi vrut să simți cum că e o ruletă rusească în vertijul căreia amețesc, cum că asta e viața mea, acolo, sub privirea domnului meu. cu ochelari. raport din real sau pur-imaginativ... nu se știe. se știe doar că eu exist. și domnul meu. cu ochelari. ursul de care zici e urs de-a binelea. cu mormăituri și, uneori, cu furii. ar fi interesant să îmi spui de cine amintește stilul acesta. mă bucur că îl consideri un stil. mulțumesc, Andu. pentru zâmbet și stea. li | |
| = scurt comentariu la subtitlu "fanteziiLi" | Marius Tudor [18.Apr.13 23:38] |
| li="nenumăratele construcții iluzorii ale lui Tao","principiu de organizare" "cei din vechime,care cercetau natura ultimă a lucrurilor și îl căutau pe li,urmăreau să arate că toate se înscriu în ordinea naturală,iar asta înseamnă că ceea ce căutau ei era punctul acela în care toate își găsesc locul potrivit.atât și nimic mai mult" | |
| = scurt comentariu la un subiect interesant | Andu Moldovean [02.Nov.05 18:27] |
| Adica asta cu fanteziile Li, ma bucur ca Dominic aduce in discutie acest termen, aici. Coincidenta sau nu, aici avem de-a face cu "Niste Li", copii (cu accentul pe "i" desigur) sau nu? Ca eu ma intreb, asa, ca ardeleanul in fata broastei testoase... Bobadil. | |
| = mainile | Adina Batîr [02.Nov.05 19:29] |
| Imi place stilul jucaus care face din aceasta poezie de dragoste o poveste frapanta in care pianul si acordeonul cresc direct din piept, incat vibratiile si reverberatiile sculpteaza in suflet semne adanci de liniste. Iar mainile... mainile... creeaza numai frumos pe hartie. | |
| = nișteLi | Alina Livia Lazăr [02.Nov.05 23:39] |
| Adina, Dominic, Andu, Pentru descifrări, chei și rezonări pentru privire și văz pentru nisipul scurs pe lângă frunțile voastre în momentul citirii acestui poem mulțumesc. prietenesc, li | |
| = Discursul poetic | Iulia Spanu [03.Nov.05 10:02] |
| Li, nici eu nu am putut rezista ritmului ametitor al acestei file de jurnal, urmarind tot ciclul de multe ori m-am logat sa-ti las semn, dar am avut senzatia atat de ridicola ca nu-ti voi putea spune decat TOT ceea ce deja stii, de parca zi de zi am sta si am toca impreuna clipa cu clipa pana la un perfect amalgam din care numai poezia ne-ar scoate cu fata curata... incat ieseam spasita, cu speranta ca vei fi stiind miraculos ca am trecut. Si crezi ca astazi multe reusesc a spune? Decat ca este unul dintre cele mai puternice, autentice discursuri poetice citite aici pe poezie si in ultimul timp aiurea, ca te felicit pentru creatie si pentru detasarea in oglinda sinelui atat de nedetasabil de sinele celuilalt. caci nu-i asa, de noi ne putem desprinde, de el nu. Drag si admiratie, Bi. | |
| = bi | Alina Livia Lazăr [03.Nov.05 11:20] |
| Bi, Voi fi știind de acum încolo în mod miraculos că vei fi trecut Dar numai dacă vei ști să știi și tu la fel despre mine Mă roade autenticitatea unui vers în aceeași măsură în care admir ermetismul altora migala și simbolurile acum însă sunt în perioada relatărilor și a raporturilor un prieten bun mi-a spus că totul sună la fel și mi s-a cam făcut frică pentru că poezia e ceva cu mult mai mare și mult în afara mea eu sunt doar furtunul prin care ea se scurge către pământ incendiidu-mă mulțumesc, bi | |