| = fărăcuvinte | Alina Manole [27.Oct.05 17:05] |
| Interesant cum ai scris fărăcuvintele și fărăgesturile. Prea mulți de "aș/ai putea", prea mult condițional. Însă e ceva frumos în poemul tău. | |
| = Notițe de jurnal. | Mihail Bârsan [27.Oct.05 17:13] |
| Uneori linia se întrerupe și astfel se încep marile profeții din dragostea unei "ei" ( o prea frumoasă ), albul inocenței, albul virginal pare a se întâlni cu albul mortual, cu pulsul stins sau aflat în "marea stingere", în marea trecere... Toate conduc spre "ea", icoana de pe piept, umerii albi de cenușa aruncată pe țărmul mării imortalizat-inamorate. | |
| = Alma | Ela Victoria Luca [27.Oct.05 17:09] |
| Mulțumesc, tocmai îmi corecatam. E ceva condiționat și frumos, da. Te aștept ca toamna. Ela | |
| = sugestie | LEAHU IONUT FLORIN [27.Oct.05 17:44] |
| mi-a placut poezia si mai ales cum ai exploatat unele cuvinte ca sa trezesti sensuri, dar nu crezi ca ar merge mai bine "pe linia intrerupta a amintirilor tale" decat "pe linia intrerupta de amintirile tale"? este doar o parere | |
| = Mihai, Ionut | Ela Victoria Luca [27.Oct.05 17:56] |
| Mihai, da, este ceva între a fi fire și a fi cu sfințenie, redat simplu, ca o rspirație, mulțumesc. Ionuț, înainte să intre comentariul tău, eu scriam acest "întreruptă de amintirile tale", tandemul acesta de gânduri mi-a plăcut întotdeauna. Mulțumesc, te mai aștept. Ela | |
| + salt în timp | Madalina Maroga [27.Oct.05 18:29] |
| cât de departe suntem unul de altul... cam așa sună versurile tale de azi. tu însă pleci spre tine eu rămân în loc pentru a mai înlemni timpul prima strofă este un tablou perfect al "fărăcuvintelor", "fărăgesturilor". este acolo în noi o iubire ascunsă, un colț de cer, o picătură de aer pe care o poți împărți la doi dar nimeni nu știe... în strofa a 2-a apare regretul, timpul se oprește, constați că nu ne putem îndrăgosti cred că ne-am pierdut unul de noi ori poate noi într-unul remarc aici, siguranța trăirii, sentimentul acela care te doboară... ca o despărțire în care rămânând singur privești în jur, în doi. a 3-a strofă este parcă un salt în timp, o oglindă unde se desfășoară amintiri trecute și neîntâmplate. dar, brusc, visul este ca o rătăcire, în care nu mai poți merge după amintirile "lui", taci nefiresc de parcă niciodată nu te-ar fi atins. o întâlnire în alb - un vis de iubire, un salt în timp Madim | |
| = Măduca | Ela Victoria Luca [27.Oct.05 20:01] |
| Mulțumesc, ce ai luminat aici în auriu este poemul unei întâmplări în alb, al meu, dar și al unei mâini iscusite ce m-a îndemnat să modific câteva versuri, iar această șlefuire îmi vine bine, mă îmbracă frumos, cu toate fărăcuvintele și fărăgesturile, acolo unde fărădesoarta a oprit ușor un destin pentru a începe un altul, poate mai bun. Cred că de fapt lumea nu se împarte la doi, ci se unește cumva, în balanță. Îți las ție acest poem, să îl așterni pe o margine de timp fără ceas, acolo unde într-o seară de august mi-am amintit înalt de copilărie și unde un om ne spunea simplu ce bine e în timpul vieții. Tabloul e abia schițat. Voi picta mai departe. Ela | |
| = "pulsul stins al toamnei" | Taisia Mihaila Negru [28.Oct.05 16:02] |
Intr-adevar este o poezie pe care cred ca nu ai fi putut sa o asterni decat toamna. Nu ma intreba de ce caci simti ca nostalgiile nu pot fi inchise. Nu stiu de ce poemul tau mi- a adus aminte de mitul androginului, eterna cautare de reintregire a sufletelor pereche. Poate pentru ca vad aici o privire nostalgica intoarsa prin oglinda timpul spre "faradesoarta" folosind "faradecuvinte"-le si "faradegesturi"-le. | |
| = Taisia | Ela Victoria Luca [28.Oct.05 19:59] |
| Întâlnirea are loc după o regăsire. Ca și cum ele, sufletele în pereche se balansează între aceleași lumini, fără a ști că se știu cumva. Doar își amintesc cum își caută privirea dincolo. Mulțumesc, fărădesoarta își are cumva nașterea-n toamnă | |
| = citit și plăcut | Mefiss Toffel [28.Oct.05 20:08] |
| nu sunt un adept al "versului alb" dar de data asta trebuie să o spun...citit și plăcut..la mai mare Ca întotdeauna Al dvs sincer | |
| = Mefiss Toffel | Ela Victoria Luca [01.Nov.05 01:27] |
| Regret târziul răspunsului, mă bucur că albul a lăsat urmă frumoasă pe ochiul cel privitor. Mulțumesc. Ela | |