| = "țipătul tău avea un luciu distinct de oglindă udă" | Adina Batîr [06.Oct.05 15:32] |
| Mi-a placut mult discursul poetic, are o expresivitate si o vibratie aparte. In ritmuri de muzica si viata, isi face loc si o ironie binevenita. | |
| = "Am un leu, dar nu-l mai beu. Il dau pentru Ateneu" | carmen mihaela visalon [06.Oct.05 21:09] |
| Alina, Foarte interesanta incursiunea in fiziomuzicologia urmasului lui Adam. Remarc in afara de melodia inchiderii/deschiderii portilor: "revendicai drepturi individuale atât de multe că umbra ți se îngropa în pământ de rușine dar ascultai mahler" si fermoarul inchis pana la mar...Mi-ar placea ca un penel avizat, sa adnoteze pagina de jurnal care incanta si provoaca cititorul "sa dea leul efemer pentru muzica sferelor". Pentru ca nu stiu cum sa-ti multumesc am adus cu mine un purtator de cuvant: http://www.agonia.ro/index.php/poetry/140050/index.html | |
| = Adina, Carmen | Alina T. (Manole) [07.Oct.05 10:31] |
| Adina, ironia e un mod de a da ritm existenței. Mulțumiri pentru acordul în plus (muzical desigur) pe care l-ai adăugat prin mesajul lăsat aici. Carmen, există o muzică pentru fiecare dintre momentele de viață prin care trecem. Pentru Adam din poveste apropierea de sfârșitul cruciadei e atât de aproape încât muzicile se amestecă. Grieg, Mahler, Bach sunt pretextele minții lui obosite, pentru care acordurile inimii s-au sfârșit. Mulțumesc de purtător. | |
| = wagneri intestinali... | Cristian Oravitan [07.Oct.05 10:35] |
| Geez... dar ce dineu ca de Craciun trebuie sa fi fost acesta! Foarte invers-gausian poemul tau! mi'a placut! | |